I pak dau de ştire...

Japan air force chief faces sack The head of the Japanese air force is to be sacked after saying the country was not an aggressor in World War II, Japan's defence minister said. Yasukazu Hamada said Gen Toshio Tamogami's views, written in an essay, ran counter to the government's position on the war. "Therefore it is inappropriate for him to remain in this position and I will swiftly dismiss him," he said. The general's views are likely to anger many of Japan's neighbours. China, North and South Korea and other Asian nations still have traumatic memories of Japan's aggression and colonial rule. Japan expressed remorse for its war-time actions in 1995, and then gave another apology ten years later. "What he said was inappropriate for an air chief of staff," Mr Hamada told a news conference. "He should not remain in the job." Mr Hamada said that by acting swiftly against the general, the Japanese government was making it clea

Ambasadorul tarii noastre la ONU, Simona Miculescu, prezinta amanunte din culisele Natiunilor Unite La sediul Natiunilor Unite de la New York s-a votat, recent, in Adunarea Generala, pentru trimiterea dosarului Kosovo spre analiza la Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Decizia a fost privita ca o mare victorie a diplomatiei sarbe, care, desi invinsa pe plan politic prin pierderea controlului asupra provinciei Kosovo, a decis sa apeleze la institutiile abilitate ale ONU pentru a gasi dreptatea. Pornind de la informatia ca SUA au fost sprijinite doar de Albania, Nauru, Palau, Micronezia si Insulele Marshall, am incercat sa aflu cum reuseste dreptul international sa prevaleze in fata puterii militare. Despre ce s-a intamplat la ONU spune mai multe doamna ambasador Simona Miculescu, intr-un interviu in exclusivitate acordat ziarului „Gardianul“. - Emil Neacsu: Doamna ambasador Simona Miculescu, de ce a votat Romania pentru trimiterea dosarului „Kosovo” la Curtea Internationala

Astazi se implinesc 52 de ani de la declansarea Revolutiei maghiare din 1956, eveniment care avea sa constituie prima mare lovitura data ocupatiei sovietice in Europa de Est. Dorinta de libertate a ungurilor a fost zdrobita sub senilele tancurilor sovietice dupa aproape trei saptamâni, pe 10 noiembrie 1956. Dar dorinta de libertate nu a fost doar a ungurilor, ci si a românilor, care visau la alungarea ocupatiei sovietice din tara. Zeci de români aveau sa plateasca scump, cu viata, pentru indrazneala de a dori libertate. Alte mii au fost condamnati la ani grei de inchisoare sau au fost exmatriculati din facultati. Dar nu sovieticii au fost cei care i-au executat sau aruncat si batut in puscarii, ci unii români care visau si ei la ceva - la construirea comunismului. Evenimentele din ‘56 se dovedesc a fi o buna ocazie pentru un pic de campanie electorala. Presedintele Traian Basescu, acelasi care a condamnat comunismul in decembrie 2006, comemoreaza Revolutia maghiara impreuna cu omologul

Film la TVR, duminica: Întoarcere din tăcere (LAZARUS CHILD-SUA, 2004) Cu: Andy Garcia , Frances O'Connor, Angela Bassett Regia Graham Theakston

Pe aeroportul din Reykjavik poate fi observată o scenă care l-ar 'teleporta' pe observator în Rusia anilor 1990: de turiştii străini se apropie localnici cu înfăţişare dubioasă şi întreabă cu jumătate de voce dacă aceştia nu doresc să vândă valută la un curs bun. Către băncile locale islandezii nu se mai adresează demult cu asemenea rugăminţi: rezervele valutare ale ţării sunt pe cale să fie epuizate. Toate speranţele sunt legate de Moscova, unde în aceste zile o delegaţie islandeză discută cu reprezentanţi ai autorităţilor ruse condiţiile în care Islanda ar putea primi creditul în valoare de 4 miliarde de euro, notează cotidianul rus Novâie Izvestia. 'De ce islandezii s-au adresat după ajutor Rusiei şi nu nouă?' - această întrebare îi chinuie acum pe liderii Suediei, Danemarcei şi Norvegiei. În cadrul numeroaselor conferinţe de presă organizate în ultimul timp, şefii de guvern şi miniştrii de finanţe ai celor trei ţări scandinave strâng doar din umeri: 'Aceasta a

Secretarul general al Prioratului din Sion, Gino Sandri, a vizitat România, la invitatia Centrului Independent de Studii si Cercetari Ezoterice, si a tinut o conferinta cu tema „Misterul din Gisors“. În conditiile în care presa si adeptii teoriei conspiratiei vehiculeaza ideea ca atât de celebra Comoara a Templierilor ar fi fost ascunsa la Rennes-le-Chateau, în sudul Frantei, Gino Sandri a dezvaluit, la Bucuresti, ca altul este locul în care ar fi fost ascunsa comoara si în care a fost cautata chiar de catre autoritatile statului francez. Comoara Templierilor ar fi fost ascunsa în subsolul castelului din Gisors, unde ar fi o capela cu hramul Sfânta Ecaterina. „Aceasta capela este construita sub o vasta retea de tuneluri subterane din secolul 14“, spune Sandri. Gisors, localitate la 62 km de Paris, face parte, în viziunea oficialului Prioratului din Sion, Gino Sandri, din „triunghiul“ mistic al Frantei, alaturi de Montrevel si Jarnac (o localitate istorica, în care s-a nascut si fos

Doamna Ţiganu-Bănică-Radulescu-Schwartzenberg... Cand terminati campania anti-fumat, aia cu chilotii rosii, ca pe Elan vad ca l-ati terminat, poate lansati din banii Statului si o campanie anti-tras aurolac din punga. Poate va puneti niste chiloti maro cu ocazia asta. Sper sa gasiti si un baiat destept care sa va faciliteze contractul gras cu Statul... Pentru că şi domniei voastre vă cam place să trageţi din pungă... Punga cu bani...

Am primit poza pe mail, de la un prieten, dar nu cunosc autorul fotografiei. Ii multumesc, oriunde ar fi, poza reflecta situaţia actuala a Romaniei...

Vineri, 3 octombrie, o zi noroasa la Salonic. Program de plimbat prin oras cu fiul meu, vizitam Turnul Alb, privelistea din turn este superba, apoi ne plimbam pe faleza si prin parculetul unde este o imensa statuie a lui Alexandru cel Mare, dupa care ne indreptam spre Muzeul Arheologic. Ajung la o intersectie plina de politisti, nu imi dau seama ce este, nu se vedea nici un miting, nimic. Intreb o tipa care parea ca stie engleza cum ajung la muzeu. Imi arata cladirea, chiar in dreapta mea, intr-un parculet dominat de o statuie moderna reprezentand un ferestrau inalt de vreo 5 metri. Opera unui artist rus (ma rog, cred ca era mai potrivita o drujba...). Facem poze si acolo (sindromul turistului japonez a fost muuuult depasit de mine :D) si vad ca tipa pe care am intrebat-o de muzeu este in fata cladirii si se uita la un sarcofag antic. La intrare un afis din care inteleg ca este expozitie Alex cel Mare. Intru in vorba cu "grecoaica" si ma lauda ca la Istanbul am vazut sarcofag

Am plecat luni, 29 septembrie, in zori, din Bucuresti, spre Salonic, pentru sase zile. Ma gandeam ca in acest timp o sa fiu la curent cu ce se mai intampla prin Romania, cu ajutorul internetului. Fals. Am intrat o singura data pe net, si atunci pentru vreo 20 de minute, La tv nu m-am uitat, ziare nu am citit, la telfon nu am vorbit. Rupt total de Romania, la 715 km distanta de Bucuresti. Nici macar de meciurile de fotbal nu mi-a pasat. Asadar, sapte zile (29 septembrie - 5 octombrie inclusiv)fara: traian basescu, elena udrea, gigi becali, calin popescu tariceanu, floooriiiin calinescuuuu, cristi borcea, vasile turcu, adi mutu, meme stoica, laura chiriac, cosmin prelipceanu, mihai gadea, mircea badea, ion cristoiu, andreea esca, emil boc, si multi alti. completati voi mai departe...

România nu e pregatita sa exploateze petrolul din platoul Marii Negre România a fost reprezentata la procesul de la Haga impotriva Ucrainei, pentru delimitarea platoului continental, si de specialisti din Ministerul Economiei, de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) – directorul general Gicu Borosi si directorul adjunct Mihai Silviu German. Pentru ca au existat numeroase speculatii referitoare la miza acestui proces, faptul ca pentru exploatarea resurselor se va face o licitatie „dirijata” spre o anumita companie, am dorit sa aflam realitatea chiar de la specialistii de la ANRM. Rep. Care a fost rolul dvs. in echipa care a reprezentat România in procesul de la Haga? Gicu Borosi: Rolul nostru a fost unul special, tinând cont ca disputa se purta pe o zona de delimitat care inseamna platou continental si zona economica exclusiva, zona care ii da dreptul statului respectiv de a exploata toate resursele – atât piscicole, cât si minerale. Importanta resurselor minerale, pr