marți, 28 aprilie 2015

Cutremurul din Nepal, resimtit in Tibet


CCTV captures Watch the moment the earthquake... by imran-raza2

vineri, 3 aprilie 2015

Trolli Moscovei din Sankt Petersburg

Trolii de la „fabrica din Sankt Petersburg" sunt cunoscuţi în întreaga lume. Ilustraţie: sobaka.ru Timp de două luni, Marat Burkhard a lucrat la notoria „fabrică de troli" din Sankt Petersburg, unde postacii sunt plătiţi pentru a intoxica populaţia rusă şi nu numai. În secvenţe descrise până acum doar în romanele lui George Orwell, Marat povesteşte cum lucrau trolii pentru a spune că albul e negru, Putin e bun şi NATO este agresorul. Dacă războiul hibrid dus de Rusia în Ucraina este fără precent în istoria conflictelor armate, componenta de manipulare informaţională nu reprezintă nimic nou. Doar că, în ultimul an, şi aceasta a ajuns la cote fără precedent, atât Vestul cât şi Rusia aruncând în joc resurse uriaşe şi strategii nemaiîntâlnite până acum. Având deja experienţa războiului din Georgia, când Rusia a pierdut categoric la nivel de imagine, Kremlinul este hotărât acum să controleze internetul.    Pentru asta a fost înfiinţată Internet Research la Sankt Petersburg. O „fabrică de troli" foarte prolifică, dar cât de eficientă o putem considera, având în vedere că toată lumea a aflat de ea? Un angajat începător câştigă aproximativ 730 de euro, în contextul în care salariul mediu în Rusia este de 440 de euro. Interviul cu Marat Burkhard, publicat de Europa Liberă, a fost promovat şi distribuit pe reţelele de socializare de numeroşi politicieni şi misiuni diplomatice occidentale.    La finalul interviului, plin de istorii despre absurdul muncii de trol şi manipulare, jurnalistul Europa Liberă atacă şi proverbialul „elefant din cameră": dacă fabrica asta de troli este atât de înfricoşătoare, ameninţările şi presiunile atât de mari, iar trolii nu au voie nici măcar să vorbească între ei, cum de se ştiu atât de multe despre Internet Research şi cum de dau trolii atâtea interviuri? „E ca-n Orwell", răspunde Marat (foto dreapta), al patrulea trol care a dat interviuri în ultimele săptămâni.    El povesteşte mai întâi cum s-a angajat. „Trebuie să le dai mostre de scriitură. Te pun să scrii ceva neutru la început, spre exemplu un text în care să argumentezi de ce eşti pro sau contra vegetarianismului. Apoi, cerinţele devin mult mai punctuale - cum ar fi «Ce părere ai despre convoaiele umanitare trimise în Doneţk?»", spune el.    Salariul pe care îl primea Marat pentru activitatea de trol se ridica la 45.000 de ruble (peste 730 de euro). Comparativ, salariul mediu în Rusia este de 27.100 de ruble (441 euro).    „Primeşti acest salariu de la bun început, cu condiţia să-ţi atingi cota. Este o adevărată fabrică, există cote de producţie şi, dacă o atingi pe a ta, primeşti 45.000 de ruble. Cota este de 135 de comentarii pe tura de 12 ore."   Sunt cuvinte-cheie, tag-uri, care sunt necesare pentru motoarele de căutare. Ni se dădeau cinci cuvinte-cheie, spre exemplu - «Şoigu», «ministrul apărării», «armata rusă». Toţi trei trebuia să ne asigurăm că aceste cinci cuvinte-cheie apar peste tot în comentariile noastre. Nici măcar nu pot fi conjugate sau declinate. Uneori este foarte greu să scrii când nu poţi folosi nici măcar declinările!   „Fabrica de troli" de la Sankt Petersburg la care se referă Marat a devenit notorie în întreaga lume drept o componentă crucială în războiul informaţional din ultimul an, în care atât Kremlinul, cât şi Vestul, au investit masiv.    „Este o clădire modernă, cu patru etaje (foto jos). Are un departament care se numeşte LiveJournal, un departament de ştiri, un departament în care se crează tot soiul de imagini şi conţinut zeflemitor pentru subminarea unei anumite ţinte, un departament unde realizează conţinut video. Dar n-am intrat niciodată în aceste departamente. Fiecare dintre ele are propria cameră, propriile birouri şi computere şi nimeni din afara lor nu intră. Fiecare stă în departamentul lui."     În departamentul în care a lucrat, Marat avea alţi 20 de colegi şi fiecare lucra o tură zilnică de 12 ore. După două zile lucrate, următoarele două sunt libere. Angajaţii de zi nu lucrau ture de noapte şi invers. Nu este permis să lucrezi de acasă, toţi angajaţii trebuie să fie prezenţi la birou.     „Departamentul la care am lucrat era responsabil de postarea comentariilor. Fiecare oraş şi fiecare sat din Rusia are propriul site, cu secţiune de forum. Oamenii scriau ceva pe forum - un soi de ştiri - şi sarcina noastră era să comentăm la ceea ce postau ei. Făceam asta împărţindu-ne în echipe de câte trei. Unul dintre noi era «răufăcătorul», persoana care nu era de acord cu postarea de pe forum şi care critica autorităţile, asta pentru a da autenticitate. Ceilalţi doi intrau într-o dezbatere cu el - «Nu ai dreptate, tot ceea ce se întâmplă este complet corect». O persoană dintre cele două «pro» trebuia să posteze şi vreun grafic sau imagine care să se potrivească, iar cealaltă să dea un link care să întărească spusele primului. Vezi? Răufăcător, imagine, link.    Stăteam toţi trei împreună, stabilind cine, ce o să scrie. Absurd. Nu vorbeam prea mult, pentru că toată lumea avea treabă. Fiecare comentariu trebuie să aibă cel puţin 200 de caractere. Trebuie pur şi simplu să stai acolo şi să scrii încontinuu. Nu vorbim, pentru că vedem ce scriu ceilalţi, dar, de fapt, nici nu aveam nevoie să citim, pentru că totul era lipsit de sens. Ştirile se scriau, cineva comenta, dar, sincer, nu cred că oamenii stau să citească.  Şi aşa traversa mica noastră echipă de trei toată Rusia, începând din Kaliningrad şi ajungând în Vladivostock. Cream iluzia unei activităţi reale pe forumuri. Scriam ceva, apoi ne răspundeam unul altuia." Exemplu dat de Marat pentru munca pe care o făcea la Internet Research Trupe NATO luptă alături de forţele armate ucrainene Cuvinte-cheie: ştiri Ucraina, Rusia şi Ucraina, politică Ucraina, Ucraina, NATO, PMC (companie militară privată - n.r.)   Sarcină: ridicaţi acest subiect pe 35 de forumuri locale   Munca începe abia după postarea iniţială, scrisă de un trol dintr-un departament diferit. Se publică pe site-ul de socializare LiveJournal de utilizatorul cu numele flcrbgrjn. Postarea argumentează că mercenarii străini luptă cot la cot cu soldaţii ucraineni şi se dau linkuri către clipuri video care se presupune că arată doi soldaţi americani în oraşul Mariupol, din sud-estul Ucrainei.    «Junta de la Kiev îşi asmute cu regularitate presa asupra Rusie, iar aceasta minte cu neruşinare şi iresponsabil. Argumentează că forţele armate ruse luptă pe teritoriul Ucrainei, însă refuză să furnizeze orice dovadă (pentru că nu există). Dar când vine vorba despre forţele armate ucrainene, păpuşarii americani infiltraţi bine la Kiev spun că nu există nicio dovadă că mercenari străini şi agenţi de informaţii vestici se alătură lor - mint fără să clipească!»   Apare imediat această postare, în ordine alfabetică, pe forumul municipalităţii din Astrahan. Apoi «trolul-răufăcător», lucrând sub nickname-ul Yana24, începe munca troicii, postând un comentariu în care-l contrazice pe flcrbgrjn:    «Despre ce mercenari NATO vorbeşti? Au filmat un soi de americani acolo, şi ce dacă? Nu este încă clar ce făceau acolo. Rusia de obicei dă vina pe Ucraina pentru lucrurile pe care le face chiar ea. Toată lumea vorbeşte despre mercenarii voştri de atâta vreme şi încă nu i-aţi retras de acolo!»   «Trolul-link» răspunde apoi furios «răufăcătorului», respingând comentariul postat de Yana24 şi dând link către o altă poveste despre presupusa prezenţă a soldaţilor americani în Mariupol:    «Ai citit măcar textul? Dacă eşti la zi cu subiectul, ar trebui să cunoşti toate dovezile dovezile furnizate deja care arată că războiul din Ucraina continuă pentru că Vestul şi Poroşenko nu vor pacea. Au găsit lucruri care aparţin soldaţilor vestici, iar acum au găsit chiar soldaţii. Au găsit vreo dovadă că sunt trupe ruse în Ucraina? Sau chiar soldaţi? Nu!»   Următorul este «trolul-imagine», care acuză Vestul de ipocrizie şi adaugă un conţinut zeflemitor pentru a-şi întări argumentul.    «Vestul este atât de duplicitar: în fiecare discuţie despre conflictul ucrainean, dă vina pe Rusia, deşi furnizează forţelor armate ucrainene soldaţi din PMC, care reprezintă NATO. Este o politică a standardului dublu!» Traducere: Ucraina, ridică-te! Sud-est, stai jos, nu face deranj şi îndură.    După Astrahan, urmează Bisck, apoi Briansk, Veliki Novgorod, Vladivostok, Volgograd, două forumuri din Voronezh, mai multe forumuri naţionale ruse - spre exemplu, Chupakabra - şi, la final, după alfabetul chirilic, Chita şi Cherepoveţ.    Subiectul este dus în primele poziţii de rezultate furnizate de Yandex, motorul de căutare cel mai popular în Rusia.  Cea mai amuzantă sarcină de care îşi aminteşte Marat este despre momentul în care Barack Obama mesteca gumă în India, după care a scuipat-o. „«Trebuie să scrii 135 de comentarii despre asta şi să nu te exprimi deloc timid. Scrie ce vrei, doar bagă cuvântul Obama de cât mai multe ori şi apoi înconjoară-l de vulgarităţi.» Sarcina conţine mereu şi concluzia la care trebuie să ajungi, este deja scrisă. În cazul acesta era că Obama este o maimuţă neagră care nu ştie nimic despre cultură. Îl duci în India străveche şi el mestecă gumă. Este amuzant cum sunt pregătiţi să se agaţe de orice nimic. De cealaltă parte, nu este deloc amuzant. Este absurd şi încalcă atâtea norme", povesteşte Marat.  Activităţile fabricii nu vizează însă doar îndoctrinarea populaţiei vorbitoare de rusă. „Există un departament de limbă ucraineană, unul de limbă engleză. Ele bombardează site-uri precum BBC şi CNN. Au propriile ţinte - «The New York Times» în locul site-ului municipalităţii din Samara. Este ceva mai simplu pentru noi, bineînţeles.   Mi-au oferit un job la un departament de limbi străine. Am avut un interviu la cel de engleză, însă au început să mă întrebe despre viziunile mele, la care am răspuns că sunt apolitic, nu ştiu nimic, nu urmăresc nimic. Aparent, asta mi-a ucis şansele acolo. Pentru a obţine un astfel de job, trebuia să răspund că urmăresc anumite ideologii. Salariul la aceste departamente este şi mai ridicat, în jur de 65.000 de ruble (1.050 de euro), chiar mai mult", spune Marat.   „Sunt departamente speciale care lucrează pe Facebook. Sunt în jur de 40 de camere cu câte 20 de persoane fiecare, iar fiecare persoană are propria sarcină. Scriu şi scriu toată ziua şi nu e deloc de râs - poţi fi concediat dacă râzi. În fiecare zi ai ştiri diferite - poate fi Obama, Merkel, Grecia, Coreea de Nord. Tinerii care lucrează la asta abia dacă pot să explice şi să pună în cuvinte de ce sunt importante ştirile astea. Chiar şi ca specialist în ştiinţe politice, nu poţi fi expert în toată lumea, însă de la oamenii de aici se aşteaptă să poată scrie despre orice. Şi felul în care scrii nu contează. Poţi să ridici în slăvi sau să critici. Trebuie să pui cuvintele alea cheie acolo", îşi aminteşte trolul.   Pentru conţinutul politic, trimit un tip să explice subiectul zilei, astfel încât angajaţii să aibă ceva context şi background. Însă tipul nu ştie nici el prea multe, aşa că totul este absurd. Tipul ăsta ne-a dat la un moment dat un test de ideologie, cu 15 sau 20 de întrebări. Oricine care greşeşte mai mult de două trebuie să-l dea din nou. Dar cei care au mai multe greşeli decât răspunsuri corecte sunt concediaţi.    Întrebări precum «Care sunt obiectivele Rusiei pentru Republica Populară Doneţk?». Este foarte greu să răspunzi şi trebuie să o faci în două-trei cuvinte. Sunt şi întrebări mai simple, precum «Cine este Psaki?» - purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Jen Psaki", explică tânărul rus.   „Sunt pro-occidental. N-am scris nimic despre părerile mele personale pentru că altfel nu m-ar fi angajat sau m-ar fi dat afară imediat. Fac în mod constant verificări de ideologie asupra a tot ceea ce scrii. M-au prins de câteva ori, am avut câteva momente de iresponsabilitate", mărturiseşte Marat.    O persoană a fost concediată chiar în faţa mea. Şi eu am intrat în ceva probleme. Sunt atât de multe caricaturi şi am făcut greşeala să pun o caricatură cu Ianukovici în loc de Poroşenko. Şi nu e voie să râzi de Ianukovici, este unul dintre băieţii buni. Imediat m-au scos la invterval. «Cum ai îndrăznit? Chiar n-ai ştiut că e Ianukovici?» Toate astea cu o mină extrem de serioasă. Sunt tone de manageri care monitorizează constant şi urmăresc activitatea fiecăruia.    „Managerii sunt angajaţi vechi ai Internet Research, care au urcat în ierarhie. Salariile lor sunt de două ori mai mari decât ale noastre. Am văzut un stat de plată şi am fost îngrozit - 70-80.000 de ruble (1.300 de euro) doar pentru a citi rahaturile pe care le scriam eu şi pentru a mă ameninţa cu degetul dacă greşeam.    Există şi persoane care fac munca asta cu sinceritate, din convingere. Cel mai rău e în timpul pauzei de prânz şi mergem la bufet, unde sunt automate de mâncare şi cafea, şi-i auzi pe ceilalţi cum se ceartă cu spume la gură pe subiectele despre care scriau. Tot mai aveau ceva de dovedit. Sunt fanatici.    Însă majoritatea era formată din tineri care voiau să facă bani. Nu ştiu nimic despre politică, nu fac diferenţa între Putin şi Obama. Bineînţeles, toţi sunt pro-Putin, dar nu ştiu nimic despre politică. «Indiferent ce ne spun, aia scriem, nu punem întrebări, nu ne interesează.»"   Dacă întârzii un minut, eşti amendat cu 500 de ruble.    Oricând venea un jurnalist sau încerca să pună întrebări, intrau în alertă. Toate draperiile erau trase. Ni se interzicea să ieşim pe stradă în timpul zilei. Se tem cu adevărat de jurnalişti. Şi, cu toate acestea, trei troli au dat interviuri în ultimele două săptămâni, îi atrage atenţia jurnalistul Europa Liberă. „Este ca o parodie a unui roman orwellian", îi spune acesta. „Da, exact aşa, cu Ministerul Adevărului, care este Ministerul Minciunilor, iar toată lumea crede acest adevăr. Aşa este, este Orwell", răspunde Marat.

Citeste mai mult: adev.ro/nm6jg5