vineri, 12 octombrie 2012

Becali pune cruce PNL...

Becali: Dacă intru în PNL, aş cheltui 10 milioane de euro ca să iasă preşedinte Crin Antonescu
 

Europarlamentarul Gigi Becali susține că aşteaptă încă un răspuns referitor la fuziunea PNL-PNG, însă este sceptic că acesta va fi unul pozitiv. Becali a declarat miercuri seara, la România TV, că, în cazul în care va intra în PNL, el este dispus să cheltuiască 10 milioane de euro pentru a-l scoate pe Crin Antonescu preşedintele ţării.
"Eu am vorbit cu domnul Antonescu, mi-a spus aşa: "Gigi nu vreau să iau eu hotărârea, din punctul meu de vedere, eu vreau (...) I-am spus, ca simplu membru PNL vin cu un sediu care costă 1 milion de euro, cu 2- 3% simpatie, vin cu imaginea mea şi nu vreau să candidez. Intru în lupta electorală în decembrie, numai dacă mi-o cer ei, dacă este nevoie să lupt. I-am zis lui Crin Antonescu: "Dacă vin în PNL, eu cred că tu vei fi preşedintele României, dar nu 100%. Eu cred 95% că vei preşedintele României". (...) Ca să pot să îl scot, ca să iasă Crin Antonescu preşedinte, aş cheltui 10 milioane. I-am zis aşa: în campania pentru referendum el trebuia sa fie antrenorul şi avea nevoie de atacanţi, de mijlocaşi. El la PNL nu a avut pe nimeni. El a fost antrenorul, el a fost atacantul, nu a fost nimeni să-l ajute. El a dat cu capul, a centrat, a făcut tot", a spus Becali, precizând că aşteaptă încă 3-4 zile răspunsul liderului PNL.
Întrebat unde va candida dacă PNL acceptă să îl primească în rândurile partidului, Becali a arătat că el nu vrea să candideze acum la parlamentare.
"Nu vreau să candidez. Eu am cerut aşa: Vin cu un sediu care costă un milion de euro şi, dacă fac fuziunea, intră în patromoniul PNL. Şi vin cu toată imaginea mea şi nu cer nimic. Vreau doar un post de europarlamentar peste 2 ani şi, peste încă un an jumătate sau doi să candidez, la parlamentare pentru România", a spus europarlamentarul.
În condiţiile în care PNL nu va accepta fuziunea cu PNG, Becali spune că va merge cu PRM.
"Eu aştept săptămâna asta un răspuns de la PNL. Dacă nu, şi astăzi m-a sunat Domnul Funar , o să am o întâlnire cu dl Funar şi cu domnul Vadim. De o săptămână mă tot cheamă la telefon şi am spus că nu pot să mă văd pentru că nu am un răspuns de la PNL. PNL nu a dat răspunsul. Înseamnă că nu au nici un fel de intenţii cu mine şi cu PNG. Şi mă voi întâni. Voi face tot ce îmi dă personal un beneficiu. (...) Cred că o sa fac o combinaţie cu PRM. Să găsim o soluţie fără alianţă pentru că ar creşte pragul la 7%. M-am gîndit să candidez în străinătate, să reprezint românii din diaspora", a precizat Becali.
Becali s-a arătat dispus să se alieze şi cu PP-DD, dar a spus că Vadim Tudor nu ar agrea o apropiere de Dan Diaconescu.

duminică, 7 octombrie 2012

adevarata fata a penticostalilor...


Beizadeaua, pusă pe scandal. Beny Ţanţaş a atacat cu un cuţit clienţii unui bar

Beny Ţânţaş, fiul unuia dintre cei mai bogaţi oameni din Satu Mare, i-a atacat cu un cuţit pe clienţii unui restaurant.
  0  0 
 
Comenteaza 
Beny Ţanţaş s-a iubit cu Natalia Mateuţ / Foto: libertatea.ro
Beny Ţanţaş s-a iubit cu Natalia Mateuţ / Foto: libertatea.ro
Enervat că nu reuşea să ajungă să facă o dedicaţie muzicală, Beny Ţânţaş, fiul pastorul penticostal milionar Vasile Ţânţaş, din Satu Mare, a aruncat cu vin spre un lăutar, însă nu şi-a atins ţinta, băutura ajungând pe hainele unei cliente a localului.
Cei care o însoţeau pe fată au ripostat imediat, dar nici Beny Ţânţaş nu s-a lăsat mai prejos, el încăierându-se cu aceştia, în bătaie folosind şi un cuţit. Apoi, scandalagiul a dispărut, dar a fost găsit imediat de poliţişti, care îl cercetează în libertate pentru tulburarea liniştii publice şi ultraj.
Beny Ţânţaş este cunoscut pentru gesturile sale de "băiat de bani gata". Anul trecut, un agent a ajuns la spital, victimă a unui accident rutier, după ce a încercat să-l urmărească pe Beny Ţânţaş, care gonea pe şosea.


Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/beizadeaua-pusa-pe-scandal-beny-tantas-a-atacat-cu-un-cutit-clientii-unui-bar_33801.html#ixzz28dSvL9ZI

miercuri, 3 octombrie 2012

Adio, Tezaur...


Românii nu-şi vor recupera prea curând tezaurul de la ruşi
Românii nu-şi vor recupera prea curând tezaurul de la ruşi / FOTO: Mediafax
Amendamentul 10 privind restituirea tezaurului românesc de către Rusia a fost respins marți în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Amendamentul, elaborat de parlamentarii români Viorel Badea şi Tudor Panţâru, a fost susţinut de 3 trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi şi Ana Guţu, scrie NewsIn.
"Restituirea tezaurului românesc poate începe cu transferarea către Banca Naţională a României, a unui lot de lingouri şi monede de aur, de 93,4 tone", se arată în amendament.
Tezaurul României, evacuat în Rusia în timpul Primului Război Mondial, includea, pe lângă multe obiecte de patromoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate până acum, şi care sunt evaluate în prezent la 3,2 miliarde de euro. Din această cantitate, circa 90% erau monede de aur, iar 10% aur fin, sub formă de lingouri.
Toate acestea au fost transportate în Rusia Ţaristă cu scopul de a le proteja de armata germană, care ocupase o parte însemnată a României.

DEZVĂLUIRI Cum s-au certat Ceauşescu şi Brejnev pentru TEZAURUL românesc de la Moscova

După Revoluţia bolşevică din Octombrie 1917, puterea sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea integrală a acestuia. Cea mai mare parte a rămas la Moscova, iar acest fapt rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre Românie şi Rusia.
"După ce am fost numit Guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit.  Era dosarul Tezaurului", a povestit Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul Forumului "România Jună".

Jurâmântul lui Isărescu: Nu vom renunţa niciodată la Tezaur

"În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la Guvernator la Guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur. Să vă aşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, să primţi şi responsabilităţi", a spus Mugur Isărescu.
Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României, şi nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor diverse bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii, arhive.


Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/rusia-nu-va-restitui-tezaurul-romanesc-a-hotarat-consiliul-europei_1021328.html#ixzz28DCwNqnX

marți, 2 octombrie 2012

Gadea, lucrat de un om din trust...


Este rudă Mihai Gâdea cu Suzana Gâdea? "Răspunsul este şi da şi nu" | VIDEO

Cu toate că realizatorul TV a negat în repetate rânduri faptul că ar fi înrudit în vreun fel cu Suzana Gâdea, membru marcant al regimului Ceauşescu, EVZ a aflat că legătură există.

Deşi violent în televiziuni, Mihai Gâdea pare a lăsa mereu poarta deschisă dialogului civilizat 
Deşi a ajuns abia la capitolul 35, viaţa lui Mihai Gâdea este deja un roman. „Evenimentul zilei” vă prezintă amanunte din biografia lui, uitate, poate, chiar şi de el.
Ca să ajungi în satul Lisa, judeţul Braşov, trebuie să o iei spre Făgăraş „pe sub munte”. Atenţionat de oricine întrebi pe drum că „mintenaş ajungi în satul lui Paler”, mai mergi cale de vreo oră şi ceva până să dai de locul unde s-a născut cunoscutul gazetar şi om de cultură. Dar nu e singura personalitate publică care şi-a legat numele de frumoasa şi prospera (odinioară) localitate Lisa. Realizatorul TV Mihai Gadea şi-a petrecut aici primii şapte ani de viaţă. Tot aici i-am cunoscut rudele apropiate împreună cu care familia sa a dat Bucureştiul pe „raiul” de la poalele Făgăraşilor. Oameni primitori, sinceri şi cu frica lui Dumnezeu, nu au ezitat să facă din interviul acordat nu numai un cumul de informaţii în premieră absolută despre Mihai Gâdea şi familia lui, ci şi o adevărată plăcere pentru interlocutor.
Evenimentul Zilei: Sunteţi cele mai apropiate rude ale familiei lui Mihai Gâdea...
Nicolae Gâdea: Da, eu sunt unchiul său bun, frate cu Titi, tatăl lui.
Cecilia Gâdea: Şi eu sunt mătuşa lui bună, nu rea!
Dacă eraţi rea nu mă primeaţi aşa cum aţi făcut-o. Cum se face că aţi dat viaţa din Capitală pentru traiul de aici, din Lisa?
Ne-am mutat aici, împreună cu familia lui Mihai, în 1977, după cutremur. De mult vroiam să părăsim Bucureştiul, dar atunci ne-am hotărât. Iniţial, doream să mergem spre altă zonă, dar un frate şi-a făcut luna de miere în împrejurimi şi ne-a povestit despre frumuseţile de aici”.
Născut la Bucureşti, la începutul lunii ianuarie a anului 1977 într-o familie de adventişti, Mihai Gâdea trece prin prima încercare din viaţa sa încă de la vârsta de 2 luni când, în timpul cutremurului din ’77, numai prezenţa de spirit a tatălui său - care s-a „luptat” cu mobila ce zbura prin apartamentul cocoţat la etajul zece - a făcut să scape teafăr şi nevătămat. Aflată însă la un pas de tragedie, familia se hotărăşte să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un loc în care astfel de pericole să nu mai existe. Departe de tumultul Capitalei şi de îngrădirile de acolo în ceea ce priveşte practicarea cultului adventist, pentru familia lui Mihai începe adevărata viaţă abia odată cu mutarea în localitatea Lisa, din judeţul Braşov.
Trecut prin puşcăriile comuniste pentru convingerile sale religioase şi ajuns acum croitor de meserie, tatăl, Titi Gâdea, îşi găseşte imediat un loc de muncă, industrializarea puternică din acea zonă aducându-i clienţi cât, după cum spune fratele său, şi el croitor, nu putea să ducă. Astfel se face că îşi permit o casă mare, cu anexe, fântână şi curte uriaşă care, pe lângă „cutia de chibrituri” de la ultimul etaj din Capitală, nu numai că părea, dar chiar era un adevărat palat. Este locul unde Mihai, alături de cele trei surori ale sale, dă piept cu primele greutăţi ale vieţii, cum ar fi căratul apei în casă, strânsul frunzelor şi dezăpezirea curţii.
În acelaşi timp urmează cursurile pregătitoare - pentru categoria sa de vârstă - ale Bisericii Adventiste, fapt care, ulterior, îl va face să abandoneze ideea unei cariere la modă, cum erau cibernetica sau informatica, şi să urmeze teologia. După aproape opt ani de trai la Lisa, familia se hotărăşte să se mute la Câmpina pentru ca tatăl să poată ajunge, în sfârşit, pastor adventist. Aici, Mihai termină şcoala generală abia începută la poalele Făgăraşilor, urmează liceul şi decide să meragă pe calea deschisă de tatăl său şi să studieze teologia la Institutul Teologic Adventist de la Cernica.
"A făcut în viaţa lui o profesie? A făcut ceva?”
ASPAZIA COJOCARU, judecător constituţional
"În calitate de «magistru» al lui Mihai Gâdea – oricât ar vrea el acum să-şi schimbe biografia - nu are cum să nu recunoască faptul că era un prezentator fără nici o faimă şi, făcând emisiune cu mine seară de seară, timp de peste patru ani, a ajuns vedetă, director...”
ION CRISTOIU, jurnalist
Actor de stand-up comedy pentru prieteni
EVZ: Cum era Mihai Gâdea când era mic?
Cecilia Gâdea: Când era mic, Mihai era simpatic!
EVZ: Drăguţ, dar nu sună prea bine…
Cecilia Gâdea: Asta nu înseamnă că nu e simpatic şi acum… Din contră… E şi foarte comic. Ţin minte că era la liceu şi mai venea aici în vacanţe, aduna toţi prietenii, câte 20-30, şi stăteau toată noaptea la bancuri. Ca şi acum, în emisiuni, era suficient să ridice degetul şi se făcea imediat ascultat. Tot de atunci îmi aduc aminte că avea darul imitatului. În timpul studenţiei, ca să facă economie la banii de gazdă sau cămin, locuia la Bucureşti cu bunica lui, în garsoniera acesteia. Avea obiceiul să o sune şi să îşi prefacă la telefon vocea după tot felul de personaje, păcălind-o şi înveselind-o mereu.
Nicolae Gâdea: Aşa este, era taretare comic...
Cecilia Gâdea: Dacă auziţi cum îl imită pe Cristoiu, ziceţi că e Cristoiu în persoană...
Serios???
Nicolae Gâdea: Când mai vine aici, la Făgăraş, că are prieteni, îl pun toţi să imite. Îl imită pe Cristoiu atât de bine că sunt ăştia pe jos de râs…
Făcea asta şi înainte să lucreze cu el?
Nicolae Gâdea: Nu, nu înainte, după… te prăpădeşti de râs…
Revenind la copilărie…
Nicolae Gâdea: Era un copil obişnuit, dar alterna ghiduşiile copilăriei cu comportamentul de om mare. Îmi amintesc că, pe la patru-cinci ani, când nu înţelegea ceva se încrunta şi întreba serios: „Şi care e scama?”. Nu reuşea să nimerească cuvântul „schemă” din expresia pe care a auzit-o şi o băgase „la cutie”.
Cecilia Gâdea: La biserică la noi este cineva care se ocupă de copii. Şi Mihai nu prea era un „sfânt” la 4 ani. Sătulă să îi tot spună „Măi, Mihai, stai cuminte”, instructoarea îl ameninţa că îl spune lui taică-său. „Şi ce dacă?”, venea răspunsul invariabil din partea lui.
Cecilia şi Nicolae Gâdea au numai gânduri bune pentru nepotul lor, Mihai
FOTO: VLAD TEODORESCU
Coincidenţă de nume cu Suzana Gâdea?
EVZ: Este vreo legătură între familia dumneavoastră şi celebra Suzana Gâdea?
Nicolae Gâdea: Răspunsul este „nu şi da”! „Nu” în sensul că nu o consider o întrebare politică şi „da”, fiindcă legătura există. Suzana era soţia unei rude de-ale noastre, era deci în familie.
Şi aţi beneficiat cu ceva de pe urma acestei … înrudiri de partid şi de stat?
Ţin minte că, după demolare, familiei fratelui meu i-a fost repartizată o locuinţă confort trei. Aflând despre asta, Suzana – care la vremea respectivă era şefă la Consiliul Naţional al Femeilor - a insistat să facă un referat pe care tot ea l-a susţinut la conducere. Rezoluţia a fost favorabilă şi fratele meu şi familia sa a obţinut apartamentul la care avea dreptul.
Spre deosebire de unchiul său, Mihai Gâdea susţine că între familia lui şi ultimul ministru al învăţământului din epoca ceauşistă nu este decât o coincidenţă de nume şi nimic mai mult.
CARTE DE VIZITĂ
GÂDEA EMANUEL MIHAI
  • S-a născut la Bucureşti, pe 10 ianuarie 1977. Este absolvent al Institutului Teologic Adventist din Bucureşti şi doctorand în istorie la Institutul de Istorie Nicolae Iorga. A urmat cursuri de Broadcasting Communications la Oxford.
  • A lucrat la Realitatea TV, Antena 1, a fost director la Antena 2, iar în prezent este director la Antena 3 şi moderator al emisiunii „Sinteza zilei”.
  • Este căsătorit cu Aghata Kundri Gîdea şi are o fată, Maisha Karina.
CITIŢI ŞI:


Citiţi mai mult: Este rudă Mihai Gâdea cu Suzana Gâdea? "Răspunsul este şi da şi nu" | VIDEO - Reportaj > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/Este-rud-Mihai-Gdea-cu-Suzana-Gdea-Rspunsul-este-i-da-i-nu-VIDEO-1003015.html#ixzz289aQvtKB 
EVZ.ro 


---
La final, o mica explicatie. Acest ziarist Vlad Teodorescu a lucrat in trustul lui Dan Voiculescu, mai exact la Saptamana Financiara. Cand l-am intalnit eu, lucra acolo. Si o lucra si pe o tipa din staff-ul lui Gadea, Oare e frumos ce a facut Vlad?

deci, nea Puiu Hasotti, ce facem noi acum?


INCREDIBIL Cum au șters autoritățile istoria românilor, „de dragul” ungurimii. Ce victorie importantă a Armatei a fost eliminată de pe Arcul de Triumf FOTOLGALERIE

2 octombrie 2012, 11:31 |  Autor: Diana Toea | 1248 afişări
Basorelieful Budapesta a fost șters de pe Arcul de Triumf. Sursa foto: www.stelian-tanase.ro
BUCUREȘTI

Basorelieful Budapesta a fost șters de pe Arcul de Triumf. Sursa foto: www.stelian-tanase.ro

 
Numai câteva ceasuri a durat ca muncitorii să acopere cu ciment un basorelief de pe Arcul de Triumf din București. Valoroasa inscripție comemora o importantă victorie a Armatei Române din anul 1919.
Este vorba despre basorelieful „Budapesta‟ care le făcea cinste ostașilor Armatei Române. Această inscripție se afla alături de numele altor localități cucerite de soldații români, pe arcada interioară a emblematicului monument.
Dintre toate, numai placa inscripționată cu numele capitalei ungare a fost acoperită cu ciment, ștergându-se astfel o filă de istorie. Acest lucru s-a întâmplat, se pare, prin anul 2008, când Primăria Capitalei, în subordinea căreia se Arcul de Triumf, s-a apucat de să restaureze monumentul istoric pe furiș.

Restaurarea, praf în ochi

Recondiționarea a fost, de fapt, doar praf în ochi. Muncitorii nu au făcut decât să acopere cu ciment basorelieful „Budapesta‟. Neculai Moghior, fostul șef al Fototecii Muzeului Militar Național, citat de ZIUAnews, susține că inscripția de pe monumentul-simbol ar trebui readusă la viață și că vinovați pentru că basorelieful nu este reabilitat sunt maghiarii. ”UDMR-ul a fost la guvernare tot timpul și nu avea niciun interes să dispună o asemenea măsură, care nu convinde ungurilor‟, a lămurit Moghior.
  
Numele „Budapesta‟ era inscripționat pe ultimul dintre cele 12 basoreliefuri cu toponime care celebrează victoriile Armatei Române. Acesta a fost șters de pe fațada Arcului de triumph, însă nu se cunoaște o dată certă la care placa a fost acoperită cu ciment. Nici până în prezent, autoritățile nu s-au ocupat de reabilitarea basoreliefului atât de important pentru istoria românilor.

Basorelieful, distrus și de comuniști

Basorelieful „Budapesta‟ comemora ocuparea capitalei ungare, în 1919, de către trupele române. Armata lupta pe atunci împotriva expansiunii bolșevismului ungar. Construit în 1918 din materiale care nu rezistau nici măcar în faţa ploilor, Arcul de Triumf a fost ridicat din lemn acoperit cu ipsos după patru ani.
  
Actualul monument a fost inaugurat în 1936, când autoritățile au considerat că înfrângerea armatelor comuniste din 1919 reprezintă um moment crucial în istoria noastră, demn de inscripționat pe construcția emblematică din Capitală.  

Plăcuța comemorativă a avut un destin tumultuos, cu atât mai mult cu cât același basorelief „Budapesta‟ a fost zidit în primii ani de comunism românesc și reabilitat în 1953, anul morții lui Stalin.
Povestea se repetă și la Cluj-Napoca
Din nefericire, cazul nu este unul singular. Aceeași poveste s-a întâmplat la Cluj-Napoca, când maghiarii au cerut îndepărtarea unui text comemorativ de pe statuia lui Baba Novac. În martie 2012, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu niște rânduri inscripționate pe statuia lui Baba Novac.
PPMT a solicitat îndepărtarea textului istoric, motivând că are „un mesaj ofensator la adresa maghiarilor‟, scrie napocanews.ro. Mesajul de pe statuie suna în felul următor: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601‟. Textul a fost inscripționat pe statuia amplasată lângă Turnul Croitorilor în septembrie 1998.