Dupa o noapte ploioasa, in dimineata zilei de 16 septembrie sub protectia unei ceti dense care parca apara cetatea regilor de privirile indiscrete, Sarmizegetusa Regia isi deschide larg portile pentru a primi vizitatori.
La Poarta de Vest a cetatii calatorul este intampinat cum se cuvine de catre studentii Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca.
Menirea lor este aceea de a oferi ghidaj de specialitate catre punctele in care se desfasoara simultan urmatoarele actiuni:
  • ghidaj complet al monumentelor vizitabile din zona cetatii si al zonei sacre, oferit de membrii colectivului stiintific al santierului  ”Cetatile dacice din Muntii Orastiei”;
  • vizitarea, cu explicatii, a unei sapaturi arheologice aflata in desfasurare, in incinta cetatii;
  • atelier:prezentarea unor obiecte descoperite in campania aflata in desfasurare;
  • proiectii 3D ale unor monumente si obiecte apartinand civilizatiei dacice;
Insotit de un student al  Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca iau drumul cetatii. Prima oprire fiind inainte de drumul pavat, la un santier in plina desfasurare.
Unul din membrii echipei de arheologi explica ca scopul celor trei gropi de marime si adancime egala este acela da a descoperi continuitatea drumului pavat care duce spre platoul ceremonial.Rezultatul acestor sapaturi nu a evidentiat nici o urma a drumului pavat, presupunandu-se ca lespezile care formau drumul pavat au fost scoase de catre romani si folosite impreuna cu discurile de piatra ce compuneau coloanele sanctuarelor in componenta zidului care imprejmuieste fortificatia.Totusi sapaturile au scos la iveala importante vestigii de ceramica cat si o lupa cu decupaj, din fier de puritate peste 99%.Un lucru care poate trece neobsevat este acela ca drumul ceremonial a fost proiectat de  asa natura incat coborarea pe treptele ce compun drumul sa fie cat mai lenta, astfel incat impactul vizual la vederea platoului ceremonial sa fie maxim.
O alta evidentiere cu privire la drumul dacic a fost aceea ca era folosit exclusiv pentru ceremonii, cel mai probabil pe el avand acces doar nobilimea dacica.
Una din cele mai importante descoperiri recente  de la Sarmizegetusa a fost aceea a unei conducte din ceramica, in perfecta stare de conservare, folosita la alimentarea cu apa.
Cu prilejul Zilei Portilor Deschise la Sarmizegetusa am mai aflat si alte informatii valoroase
Cetatile dacice sunt construite pe terase antropice, asta insemnand ca dacii decopertau solul pana la stratul de piatra si de acolo incepea nivelarea si apoi constructia.In jurul Sarmizegetusei au fost identificate peste 200 de astfel de terase.Spre exemplu pentru construirea terasei cu numarul 21 au fost excavati 100.00 de metri cubi de pamant, aceasta sarcina fiind facuta cu tehnologia disponibila atunci.
Toate templele dacice sunt construite pe axa N-S,exceptie facand presupusul templu al zeitei Bendis, templu care s-a descoperit recent a fi cel mai vechi de la Sarmizegetusa.
Sapaturile recente efectuate in apropierea templului au scos la iveala un medalion de lut ars si o tinta de fier ornamentala.
Desi au fost facute sapaturi insemnate in anii ’50 care s-au soldat cu descoperirea de noi ziduri si portiuni de drum, acestea au fost ingropate la loc pentru conservare.
Tot pentru conservare si recenta conducta de ceramica  descoperita, va fi ingropata pana in momentul in care fondurile vor permite redescoperirea ei si protejarea cu un dom de sticla pentru a putea fi vazuta.
Ca toate aceste informatii sa ramana bine intiparite in minte, la cortul amplasat in interiorul cetatii am avut parte de o propunere de reconstiturie 3D a cetatii de laSarmizegetusa.
Nelipsit de la un eveniment de o asa mare importanta, Nunu Brilinsky, supranumit “Paznicul cetatilor dacice”a fost alaturi de oricine avea nevoie de o informatie in plus.
Pentru ca povestile nu merg pe stomacul gol, Nunu, a oferit vizitatorilor infometati sau insetati “pita, slana si palinca, sa puna sangele in miscare”.