luni, 9 ianuarie 2012

chiar! Cum isi bate Guvernul boc joc de 20 de miliarde de euro? Usor!

Gandul:

Cum ÎŞI BATE JOC Guvernul Boc de 20 DE MILIARDE DE EURO

de Loredana VOICULESCUPostat la: 08.01.2012 20:30 Ultima actualizare: 09.01.2012 09:49
Foto: Mediafax//Bogdan Maran
În decembrie anul trecut, primul ministru Emil Boc menţiona că, alături de investiţiile publice şi fondurile europene, unul dintre motoarele economiei României în 2012 îl vor reprezenta proiectele ce urmează să fie derulate prin parteneriat public-privat (PPP), făcând referire la lista celor 18 proiecte prioritare aprobată de Guvern în aprilie 2011.
Între acestea se numără reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, autostrada Comarnic-Braşov, autostrada Sibiu-Piteşti, precum şi canalul Dunăre-Bucureşti.
Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului - pentru restul neexistând evaluări ale investiţiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul.
Cu toate acestea, pe site-ul Ministerului Finanţelor investitorii interesaţi de procedura PPP găsesc informaţii neactualizate. Astfel, aici scrie că secretarul de stat Bogdan Alexandru Drăgoi este coordonatorul Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCC PPP).
La capitolul "proiecte majore de infrastructură" în domeniul PPP sunt prezentate informaţii din ianuarie 2008 despre tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, eşuat însă încă din 2010, iar legislaţia prezentată este din 2006-2009, fără ultimele actualizări, care datează din octombrie 2011. "Unde s-au mutat PPP-iştii? Nu mai sunt la noi de un an, site-ul nu este actualizat", ni se spune de la Ministerul Finanţelor.
De fapt, din octombre 2010, de coordonarea UCC PPP nu se mai ocupă Ministerul Finanţelor, unitatea fiind reorganizată la nivel de Direcţie Generală în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Ce este un PPP
Un PPP este în principal o tranzacţie care transferă responsabilitatea generală pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei investiţii cu scop comercial către o companie privată, în timp ce autoritatea publică competentă îşi păstrează responsabilitatea politică, devenind partener la profit şi pierderi, potrivit definiţiei de pe site-ul Finanţelor.
Ce aşteptări are Guvernul: "Nu contează numărul proiectelor PPP încheiate..."
În acest an Guvernul ar putea demara cel puţin trei proiecte de investiţii prin procedura de parteriatului public-privat (PPP), însă investitorii străini sunt de părere că actualul cadru legislativ în domeniu încă prezintă unele lacune şi incoerenţe, având nevoie de îmbunătăţiri, potrivit avocaţilor şi investitorilor consultaţi de gândul.
"PPP-urile sunt în general proiecte cu valori foarte mari şi de o complexitate net superioară contractelor de achiziţie publică. Nu ne putem aştepta la un număr similar de contracte de PPP cu cel al achiziţiilor publice, spre exemplu. În plus, nu contează atât numărul contractelor de PPP încheiate, cât valoarea acestora", a declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului.
Guvernul are pe listă proiecte PPP de două ori mai mari decât cele încheiate în 6 luni în Europa
Valoarea estimativă a nouă dintre cele 18 proiecte de pe lista Guvernului - pentru restul neexistând evaluări ale investiţiilor- se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, potrivit calculelor gândul. Suma este de aproape de două ori mai mare decât valoarea totală - de 9,7 miliarde de euro - a tutoror contractelor PPP încheiate în opt state din Europa în primele 6 luni din 2011, potrivit unui raport realizat de European PPP Expertise Center.
Acelaşi studiu mai arată că valoarea medie a unei tranzacţii PPP în Europa a fost în prima jumătate a anului trecut de 207 millioane de euro, în timp ce media pentru cele nouă dintre proiectele de pe lista Guvernului Boc este de 2 miliarde euro.
AmCham, despre "incoerenţele din legislaţia PPP"
Investitorii americani sunt de părere însă că legislaţia privind parteneriatul public-privat - care a fost modificată ultima dată în octombrie 2011 - mai are însă nevoie de clarificări.
Raportul de Competitivitate a României, lansat în decembrie 2011 de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România), în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, menţionează, în două rânduri, necesitatea "Rezolvării incoerenţelor din legislaţia PPP şi creşterea capacităţii instituţiilor din România de a realiza proiecte de investiţii prin utilizarea parteneriatelor public-privat (PPP)". AmCham România reprezintă 300 de membri - companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 10 miliarde USD şi mai mult de 200.000 de locuri de muncă create.
Pe de altă parte, avocaţii consultaţi de gândul sunt de părere că actualul cadru legislativ privind PPP are încă o serie de lacune.
"Există un cadru legal pentru realizarea de PPP-uri care poate fi utilizat, chiar dacă acesta are încă o serie de lacune", a explicat pentru gândul avocatul Florin Tineghe.
Avocaţii: "Este probabil să apară inadvertenţe"
Solicitat să precizeze despre ce lacune ale legislaţiei PPP este vorba, Florin Tineghe spune că nu există o distincţie clară între sfera de aplicare a OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi sfera de aplicare a legislaţiei privind PPP.
"Pe de o parte există concepte legale care par să se suprapună cu cele din OUG 34/2006, dar care în realitate trebuie tratate şi interpretate în mod individual. Astfel, este probabil să apară inadvertenţe în aplicarea procedurilor de selecţie de către diferite autorităţi însă acestea vor putea fi rezolvate pe măsura ce se vor demara şi desfăşura mai multe proceduri de PPP", ne-a explicat Tineghe.
Trei proiecte de infrastructură
Florin Tineghe este de părere că cel mai probabil în 2012 în România vor fi iniţiate cel putin trei proiecte PPP. "Cel mai probabil vor avea prioritate proiectele în domeniul infrastructurii de transport rutier, acesta fiind un subiect <> la ora actuală care poate avea un impact major asupra imaginii şi percepţiei performanţelor autorităţilor de către populaţie", arată Florin Tineghe.
Avocaţii spun că rămâne de văzut dacă autorităţile vor avea capacitatea de a finaliza cu succes şi de a coordona proiecte prin procedura PPP. "Autorităţile publice vor trebui să fie foarte atente în a păstra un echilibru între condiţiile comerciale de natură să atragă investitori şi protejarea poziţiei autorităţii pentru a evita sau acoperi în totalitate orice eventuale prejudicii cauzate de lipsa de angajament a investitorilor care ar participa în astfel de proiecte", mai consideră Florin Tineghe.
El a adăugat că şansele realizării respectivelor proiecte PPP depind în mare parte de voinţa politică.
"Principalele proiecte dorite ţin de infrastructura de transporturi şi energetică a Romaniei, domenii destul de atractive în rândul investitorilor institutionalizaţi întrucât acestea sunt afaceri sustenabile care pot genera profituri semnificative. Chiar dacă actualul contexteconomic este considerat dificil, acest lucru nu va împiedica în niciun caz investitorii să participle la proiecte care se prezintă a fi oportunităţi deosebite de afaceri pentru aceştia", spune avocatul.
În schimb, autorităţile publice evidenţiază avantajele parteneriatului public-privat: diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice, creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor şi reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale.
În 2010, cel mai amplu proiect PPP, autostrada Comarnic-Braşov, a eşuat după ce consorţiul Vinci-Aktor, care câştigase contractul de peste 1,5 miliarde euro, s-a retras invocând motive considerate neconvingătoare de o parte a autorităţilor.
Lista proiectelor care urmează să fie realizate prin PPP
Lista aprobată de Guvern cuprinde mari proiecte de investiţii din domenii precum infrastructură rutieră, agricultură, energie, justiţie şi sănătate. Valorile estimative ale proiectelor variază de la 40 de milioane de euro, până la 6 miliarde de euro.
"Parteneriatul public-privat reprezintă o bună oportunitate de afaceri pentru companiile multinaţionale şi naţionale puternice, dar şi una dintre cele mai viabile alternative de finanţare pentru autorităţile publice contractante. Nu recomand însă demararea unor asemenea proiecte fără o atentă pregătire a procedurii de atribuire şi a contractului de parteneriat public-privat, întrucât procesul de iniţiere a unui proiect PPP este complex şi de lungă durată", a declarat pentru gândul Andreea Paul (Vass), consilierul de stat al premierului.
De exemplu, în Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiză vastă în acest domeniu, pregătirea unui contract PPP important durează aproximativ un an, conform unui studiu al European PPP Expertise Center.
Andreea Paul a detaliat marile proiecte care urmează fie realizate prin PPP.
Ea spune că patru proiecte sunt prioritare în domeniul energiei: proiectul AGRI, centrala Tarniţa-Lăpuşteşti, realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, termocentrala Doiceşti. Proiectele se află în diferite faze de implementare.
  • Pentru proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) s-a publicat la începutul lunii anunţul de selectare a proiectantului pentru elaborarea studiului de fezabilitate, care trebuie finalizat în luna aprilie a anului următor.
  • Proiectul Tarniţa Lăpuşteşti presupune asigurarea de fonduri de investiţii de peste 1,1 miliarde euro, fără TVA. Premierul Boc a anunţat la finele anului trecut că în primăvară urmează să fie selectat investitorul.
  • Proiectul privind Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă va asigura dublarea producţiei naţionale de energie electrică din surse nucleare. Valoarea estimată a realizării proiectului este de 4 miliarde euro. Reprezentantul comercial al Ambasadei Canadei la Bucureşti, al Consorţiului coreean BKB CO., Ltd. şi al Candu Energy au ridicat documentaţia pentru depunerea de oferte angajante.
În urma delegaţiei de la Beijing, de la a XXI-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno - Chineză de colaborare economică, firma China Guangdong Nuclear Power Group a primit documentaţia pentru depunerea unei oferte angajante. Momentan, proiectul se află în faza procedurii de selectare a investitorilor, care se va finaliza la mijlocul lunii martie. De asemenea, este în desfăşurare procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului "la cheie" de Inginerie, Procurare şi Construcţie.
  • Proiectul Termocentralei Doiceşti este în stadiu avansat, negocierile cu China Huadian Engineering Co fiind în plină desfăşurare.
  • În domeniul infrastructurii, proiectele prioritare derulate în PPP continuă extinderea reţelei de infrastructură românească. Patru dintre acestea vizează infrastructura rutieră: autostrada Sibiu-Piteşti, de 116 km, care va completa porţiunea rămasă neacoperită din coridorul IV; tronsonul Comarnic-Braşov, de 58 km, pentru realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov; autostrada Transilvania, care va fi finalizată pe culoarul de la Suplacu de Barcău - Borş de compania Becthel, iar ulterior va fi realizată prin finanţare din fonduri europene şi în regim de parteneriat public-privat; autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, de 307 km.
  • "Canalul Dunăre-Bucureşti va avea efecte favorabile atât asupra transportului, cât şi a turismului. Infrastructura aeriană va fi îmbunătăţită prin realizarea aeroportului de la Alexeni", crede Andreea Paul.
  • Alte cinci proiecte vor contribui la asigurarea dezvoltării regionale: realizarea cadastrului general al României, prin implementarea sistemului de înregistrare sistematică a imobilelor; realizarea sălii multifuncţionale a Capitalei, atât pentru activităţile culturale, cât şi pentru cele sportive; construirea podului peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea; realizarea proiectului "Eco Ghencea" din Bucureşti, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; proiectul Esplanada.
  • Pentru agricultură este prioritară realizarea canalului magistral Siret - Bărăgan, pentru a rezolva problema irigaţiilor şi a dependenţei de condiţiile meteorologice. Valoarea investiţiei a fost stabilită la 744,5 milioane lei la sfârşitul anului 2009. La momentul actual, studiul de prefezabilitate şi documentaţia de atribuire a contractului de PPP pentru realizarea investiţiei vor servi la identificarea potenţialilor parteneri.
  • Două proiecte în regim PPP vor sprijini domeniul justiţiei: construirea unei unităţi penitenciare şi proiectul pentru dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiţie. Acest ultim proiect se află în etapa de iniţiere a selectării operatorului economic în vederea încheierii contractului de prestări servicii pentru elaborarea studiului de prefezabilitate.
  • Proiectele în domeniul sănătăţii completează lista domeniilor prioritare de mai sus. Prin parteneriat public-privat se vor construi spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Bucureşti.
Cele mai mari tranzacţii PPP din Europa din prima jumătate a anului 2011
  • Calea ferată de mare viteză Tours-Bordeaux (Franţa) cu o lungime de 303 km. Valoarea totală a investiţiei este de 7,8 miliarde de euro, din care 4 miliarde euro este un grant din partea statului francez.
  • Autostrada A63 (Franţa). Investiţia este estimată la peste 1 miliard euro.
  • Autostrada dei Parchi (Italia), cu o valoare estimată de 600 milioane euro. Proiectul prevede modernizarea unor părţi din A24 şi A25, drumurile care leagă coasta de la Marea Adriatică de cea de la Marea Tireniană. În cadrul acestui contract PPP, autoritatea de reglementare stabileşte nivelul taxelor de utilizare a autostrăzilor, pe baza unui acord de investiţii.
  • Stadionul Nice Eco (Franţa) - reprezintă o parte a efortului pe care Franţa îl face în perspectiva organizării Campionatului european de fotbal în 2016. Valoarea investiţiei este de 204 milioane de euro. Proiectul prevede inclusiv sisteme moderne de iluminare, încălzire şi răcire, pe baz[ de panouri fotovoltaice.

Niciun comentariu: