duminică, 11 ianuarie 2009

Oprea, Vulpea si cu Gheara...

O chestie interesanta, primita pe e-mail... Lectura placuta...
----
Planul secret al lui Basescu: Grupul de la Cluj va dezmembra PSD
Partidul Social Democrat este la un pas de scindare. Numirea lui Virgil Ardelean la sefia DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, i-a enervat pe greii PSD care nu si-au dat acceptul pentru ca “Vulpea” sa controleze din nou fosta unitate militara “doi s-un sfert”. Ceea ce pare doar o gafa a ministrului Gabriel Oprea ascunde in realitate un plan secret al Grupului de PSD-isti de la Cluj pentru dezmembrarea Partidului Social Democrat. Totul in favoarea presedintelui Traian Basescu. Iata pe scurt care au fost etapele complotului anti PSD si ce urmeaza sa se intample:

Pasul 1.
Basescu si Grupul de la Cluj au facut alianta din 2006
Nu mai este o noutate ca Traian Basescu negocia formarea actualului Guvern cu unii lideri ai PSD inca din anul 2006. E vorba despre liderii PSD de la Cluj, mereu dispusi sa se vanda oricui numai pentru a se mentine in sferele Puterii. Despre influenta Grupului de la Cluj in PSD a vorbit pentru prima oara oficial Ovidiu Grecea, pe vremea cand era seful Corpului de Control al Guvernului Nastase.
Grecea a dezvaluit chiar si componenta Grupului, cu capetele de pod Ioan Rus (pe atunci Ministru de Interne) si Virgil Ardelean. S-a dovedit apoi ca acest grup si-a promovat oamenii in posturi cheie (Constantin Degeratu, Virgil Ardelean, Ilie Botos, Daniel Morar, Pavel Abraham, Iulian Galca, Marian Santion etc.). Pentru aceste dezvaluiri, Grecea a fost schimbat din functie cu Victor Ponta si trimis consul in Brazilia.
Intentiile Grupului de la Cluj au fost dezvaluite in presa, dar nimeni nu a crezut ca PSD-istii ardeleni ar face orice pentru a controla cu Traian Basescu viitorul Guvern. Iata cateva material aparute in presa care dovedesc inceputul complotului initiat de Basescu si Grupul de la Cluj:

11 aprilie 2006, preluare din ziarul Ziua:
Tariceanu:”PD negociaza cu Rus si Mitrea”
Premierul Tariceanu s-a rugat ieri cu cerul si cu pamantul de colegii liberali din Comitetul Executiv (CEx) sa o lase moale cu atacurile la adresa PD si a lui Traian Basescu, prezentandu-le un scenariu potrivit caruia PD negociaza cu PSD in vederea unei colaborari politice. In spatele usilor inchise, Tariceanu le-a spus liberalilor ca democratii negociaza cu pesedistii Miron Mitrea, la centru, si cu Ioan Rus, la Cluj. Potrivit acestora, presedintele PNL a sustinut ca negociatorul sef al PD in discutiile cu PSD este nimeni altul decat ministrul MAI, Vasile Blaga. Pe de alta parte, Tariceanu i-a avertizat pe liberali ca, la Cluj, liderul democrat Emil Boc se afla in relatii calde cu Ioan Rus, cei doi purtand discutii despre o eventuala colaborare politica.

13 octombrie 2006, preluare din ziarul Gandul:
Rus vede PSD si PD guvernand impreuna din 2008

"Dupa alegerile din 2008, ma gandesc ca modelul din Germania, unde social-democratii si crestin-democratii s-au asezat la masa si-au facut un tabel unde au avut in vedere interesul national, va naste pui vii. "

8 ianuarie 2009, din ziarul Cotidianul:
Ilie Sarbu: “Basescu crede de doi ani in Alianta PD-L-PSD”
Noul ministru al Agriculturii, social democratul Ilie Sarbu, face o dezvaluire surprinzatoare despre cat de vechi sunt negocierile pentru formarea coalitiei PD-L - PSD. La aceasta Alianta s-a lucrat de aproape doi ani, afirma Ilie Sarbu intr-un interviu pentru ziarul Cotidianul.
"Am tot spus ca de doi ani se lucreaza la ea si eram mirat cand, in emisiunile televizate la care participam si spuneam despre aceste discutii, ceilalti politicieni negau. La un moment dat am renuntat sa mai vorbesc despre acest lucru", a declarat ministrul.

Ilie Sarbu spune ca este unul dintre cei care au crezut si au lucrat pentru crearea Aliantei. Mai mult, afirma el, in ea au crezut si altii, iar presedintele Basescu a fost unul dintre sustinatorii acestei Aliante.
"Am colaborat bine cu seful statului cand am fost presedintele Senatului. Adevarul este ca pe unii dintre partenerii nostri ii cunosteam bine, desi nu am afaceri cu nimeni, cu unii precum dl Berceanu am colaborat in Parlament, cu dl Blaga am mai discutat ca ardelenii, dar pe domnul Boc nu il stiam deloc, decat de la televizor. Acum sunt placut surprins de cum gandeste si actioneaza”, a spus Sarbu.

Pasul 2.
Oprea si Ardelean, uneltele Grupului de la Cluj,devin stapani la Interne
Grupul de la Cluj a fortat in PSD numirea lui Gabriel Oprea ca ministrul la Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA). In acest fel Traian Basescu si PD-L detin acum si fraiele Internelor.
Va reamintim ca la 11 decembrie 2008 Traian Basescu a cerut pastrarea structurii MIRA si a transmis negociatorilor PD-L si PSD ca Guvernul nu trebuie sa aiba ministri asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie.
Postul de ministru la Interne a revenit insa PSD, asa ca Grupul de la Cluj si-a facut datoria fata de Cotroceni si l-a impus pe Gabriel Oprea. Voturile care l-au departajat in PSD pe Oprea de contracandidatul sau Catalin Voicu au fost exact acelea ale ardelenilor.
Vineri, 9 ianuarie 2009, Gabriel Oprea duce planul mai departe si il numeste pe Virgil Ardelean in fruntea Directiei Generale de Informatii si Protectie Informativa (DGIPI). Fara acordul lui Mircea Geoana care era in concediu in Statele Unite.
Virgil Ardelean a devenit cunoscut prin celebrele valize cu documente secrete pe care le preda Cotroceniului de fiecare data cand i se clatina scaunul. El a fost inlaturat de la conducerea DGIPI in 2007, dupa fuga teroristului Omar Hayssam. Ascensiunea lui Virgil Ardelean, consacrat membru al Grupului de la Cluj, a inceput pe vremea “Caritasului”, cand din functia de sef al Politiei Cluj a reusit sa faca disparute listele cu cei care s-au imbogatit din jocul piramidal.

Pasul 3.
Oprea si Ardelean coordoneaza de la minister scindarea PSD
Cum este greu de crezut ca Mircea Geoana, Ion Iliecu sau Adrian Nastase vor accepta acest compromis, in PSD va incepe razboiul. Geoana a declarat deja ca nu este de acord cu modul in care Ardelean revine la conducerea DGIPI si ca ministrul Oprea a actionat unilateral si in afara disciplinei de partid prin numirile facute. Geoana a spus ca Biroul Politic National se reuneste luni pentru decizii disciplinare.
In acest rastimp Grupul de la Cluj isi vede de propriile interese si il sustine pe Oprea tocmai pentru a radicaliza si mai mult taberele din PSD. Fostul ministru de Interne, Ioan Rus, a declarat, pentru un post de televiziune, că nu se pune problema sanctionarii lui Gabriel Oprea, care in opinia sa nu a facut decat sa isi exercite prerogativele legale atunci cand a schimbat garnitura sefilor din subordinea sa.. Relatia excelenta pe care Ioan Rus a avut-o si o are inca cu Virgil Ardelean este una de notorietate publica.
Ioan Rus se asteapta ca multi lideri de organizatii PSD sa devina sustinatorii lui Oprea pentru a ramane intr-o forma sau alta la Guvernare. Scandalul este declansat, trebuie doar gasiti tradatorii din PSD dispusi sa treaca de partea Cotroceniului.

Pasul 4.
Misiunea lui Ardelean: Santajarea parlamentarilor PSD pentru formarea unei majoritati supuse Cotroceniului
Dupa ce i s-au pus in mana instrumente precum interceptarea convorbirilor telefonice, filajul, accesul la dosare si mai ales diversiunea, Virgil Ardelean are misiunea de a forma prin santaj o noua majoritate in Parlament. Pentru ca multi parlamentari PSD sunt tineri si fara experianta, e usor de crezut ca vor ceda presiunilor si vor trece sub un control direct al presedintelui Traian Basescu. Grupul de la Cluj l-a reactivat pe Virgil Ardelean si se asteapta doar momentul oportun pentru asaltul asupra parlamentarilor PSD.

Pasul 5.
Basescu va rupe protocolul dintre PD-L si PSD si va face o noua majoritate in Parlament
Traian Basescu “isi va vedea visul cu ochii” abia dupa ce Grupul de la Cluj va reusi dezmembrarea PSD. Atunci cand Gabriel Oprea si Virgil Ardelean vor santaja destui senatori si deptati de la PSD pentru a asigura o majoritate parlamentara umila si servila.
E un plan vechi de cel putin doi ani, iar strategia este una de success. PSD nu putea fi lovit decat din interior, asa ca Traian Basescu a ales grupul Ioan Rus-Gabriel Oprea-Virgil Ardelean sa-i faca jocurile in PSD.
Partidul Social Democrat are luni doua obtiuni: Ori accepta compromisul fatal si se face ca nu stie ca Oprea, Rus si Ardelean sunt uneltele Cotroceniului, ori face totul pentru inlocuirea ministrului MIRA si aplicarea regulamentului de numiri negociat cu PD-L.
Iata cine sunt personajele complotului!
1.
Gabriel Oprea, latifundiarul de la MIRA
Evaziune fiscala, mita, coruptie , calcare in picioare a tuturor valorilor morale, protejarea intereselor lumii interlope, tradarea celor care l-au promovat, aceasta este, in cateva cuvinte, povestea vietii de politician a lui Gabriel Oprea.
Tartor al mafiei terenurilor in zona Pipera, Gabriel Oprea este unul din pionii principali ai ruperii si destructurarii PSD. Importanta sa a fost intuita de insusi seful statului,. Acesta, intr-un acces de sinceritate preciza in campania sa electorala din 2004 ca „din mafia personală a lui Adrian Năstase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blănculescu şi Gabriel Oprea, oameni care sînt conduşi din umbră de cuplul Petrache-Bittner“. Presa a speculat corect schimbarea de macaz a lui Oprea si apropierea acestuia de seful statului.
7 ianuarie 2009, preluare din Academia Catavencu : « Acum, adică patru ani şi jumătate mai tîrziu, „mafiotul perso­nal“ al lui Năstase, Gabriel Oprea, a ajuns ministru de Interne, adică şeful Poliţiei care ar trebui să lupte cu orice mafie. Cu girul aceluiaşi Traian Băsescu. Deloc în­tîmplător, „mafiotul“ Oprea este foarte apropiat de Elena Udrea, muza prezidenţială. Care Elena Udrea este soţia lui Dorin Cocoş, partenerul „cuplului Petrache-Bittner“, cel care, conform lui Băsescu, conducea, „din umbră“, „mafia personală a lui Adrian Năstase».
Gabriel Oprea a fost implicat in afaceri cu terenuri inca din perioada in care a ocupat functia de Prefect al Capitalei. Reprezentat al cuplului Petrache-Bittner, Oprea a semnat acte de proprietate pentru terenuri cumparate de la adevaratii proprietari sub forma de « drepturi litigioase ». O multime de acte false ar iesi la iveala daca un control amanuntit ar verifica toate retrocedarile facute la Prefectura Capitalei.
Prezentam in continuare materialul integral aparut in publicatia Academia Catavencu:
“Din afaceri imobiliare ilegale, apro­piaţi ai primarului Pandele din Voluntari, dar şi ai proaspătului ministru de Interne Gabriel Oprea s-au ales cu milioane de euro „negri“. Este vorba de sume pentru care nu s-au plătit impozite, sume obţi­nute prin falsificarea unor acte şi retrocedarea fictivă a unor proprietăţi în Pi­pera şi Voluntari. Din tot grupul aface­riştilor, un singur intermediar este cercetat de Parchetul General. Dar acest intermediar îl poate da jos din scaunul de ministru pe Oprea dacă declară la Parchet că cel puţin o parte din bani au ajuns la actualul ministru de Interne.
Prada: 23 de hectare în Pipera
Adriana Bianca Popescu a vîndut, în 2004 şi 2005, zeci de hectare de teren din Pipera şi Voluntari unor politicieni implicaţi în imobiliare, dar şi unor dezvoltatori. Compania Impact SA a cumpărat de la Adriana Popescu şase hectare de teren, Robert Sorin Negoiţă (actual deputat PSD, deţinător – împreună cu fratele său, Ionuţ – al hotelului Rin Grand Hotel, a 1.603 apartamente, dar şi al cotidianului gratuit Ring) a cumpărat şapte hectare, tot de la Adriana Popescu, iar Dumitru Bec­şenescu (fost deputat PC şi deţinătorul mai multor afaceri, inclusiv imobiliare) a achiziţionat, de asemenea de la Adriana Popescu, zece hectare în Pipera.
Valoarea de piaţă a celor 23 de hectare de teren achi­ziţionate de cele trei persoane (fizice sau juridice) menţionate era, la data tran­zacţiilor, de aproximativ 50 de milioane de euro.
Preţul: mai mic de 20 de ori decît pe piaţă
Foarte ciudat, însă, deşi cele 23 de hectare de teren vîndute de Adriana Popes­cu făceau, la data tranzacţiilor, în jur de 50 de milioane de euro, preţul de vînzare al terenurilor a fost incredibil de mic. Impact, de exemplu, a plătit pe cele şase hectare 2,2 milioane de euro, adică în jur de 36 de euro pe metrul pătrat. Deci de cel puţin cinci ori mai puţin decît făcea te­renul pe piaţă. La Becşenescu, diferenţa de preţ (între cel de piaţă şi cel de achi­ziţie) este enormă: pe zece hectare de pădure, fostul deputat PC a plătit numai 185.000 de euro, adică nici măcar doi euro pe metrul pătrat. La fel şi în cazul lui Negoiţă: acesta i-a achitat Adrianei Popes­cu, pe şapte hectare în Pipera-Voluntari, tot 185.000 de euro, adică 2,5 euro pe fie­care metru pătrat, de cel puţin 50 de ori mai puţin decît făcea pămîntul pe piaţă la acea dată (2005). Practic, vînzătoarea, Adri­ana Popescu, a încasat pe 23 de hec­tare de teren în Pipera-Voluntari puţin peste 2,5 milioane de euro, cînd ar fi pu­tut lua de vreo 20 de ori mai mult. Pros­tie? Nebunie? Vreo schemă financiară ciudată?

Şpilul: prada e pentru PSD
Ca să înţelegem de ce Adriana Bianca Popescu a preferat să vîndă terenurile din Pipera cu un preţ mai mic de 20 de ori decît cel al pieţei, trebuie făcută o precizare. Foarte importantă: doamna Popescu nu era decît un intermediar în tranzacţiile imobiliare. De fapt, aceasta nu a încasat niciodată banii pe care a declarat, la notar, la momentul tranzacţiilor, că i-ar fi încasat. Adriana Popescu nu a fost decît un pion într-o schemă ilegală de propor­ţii, prin care cele 23 de hectare de teren din Pipera au fost transferate, ilegal (în cel puţin un caz), de la proprietarii de drept la dezvoltatorii imobiliari sau la apropiaţi ai primarului PSD din Voluntari, Florin Pandele, şi ai lui Gabriel Oprea. Adică la Robert Negoiţă (acum deputat PSD, atunci consilier local PSD la Oto­peni, afacerist propulsat de Oprea în lumea bună a partidului) şi la Dumitru Becşe­nescu (fost deputat PC, partid aliat, şi a­tunci, şi acum, cu PSD).
Schema: şantaj prin intermediari
Schema operaţiunilor prin care Adriana Popescu a ajuns să vîndă terenurile e destul de simplă: primarul Pandele din Voluntari a retrocedat cele 23 de hectare proprietarilor de drept, dar numai după ce aceştia au încheiat antecontracte de vînzare-cumpărare cu Adriana Popescu. Practic, ca să-şi primească terenurile de la Primăria Voluntari, proprietarii erau şantajaţi de Pandele: vrei terenul, ţi-l dăm, dar numai ca să-l vinzi; nu vrei să-l vinzi, nu primeşti nici un teren, deci nu te alegi cu nimic: nici cu pămîntul, nici cu banii pe care-i poţi lua din vînzarea acestuia. Toţi proprietarii de drept ai terenurilor au acceptat acest şantaj. Iar unul dintre ei nu a luat decît mărunţiş. Ba mai mult, actele de retrocedare au fost întocmite în fals. Astfel, conform Evenimentului zilei, suprafaţa de 1,25 hectare de teren (din bucata de aproape şapte hectare care a fost vîndută de către Adriana Popescu către Impact) a fost plă­tită de doamna Popescu cu 62.500 de euro. Banii, conform documentelor de la notar, i-au fost achitaţi proprietarului de drept, Dumitru Zamfir. Acesta, însă, nu a primit în realitate decît vreo două mii de dolari ca să-şi vîndă terenul. A fost „convins“ să facă asta de către rude ale primarului din Voluntari (printre care şi un poliţist), Florin Pandele. Nici în cazul ce­lorlalţi proprietari de drept ai terenurilor intermediate de Adriana Popescu nu s-au plătit sume rezonabile. De exemplu, proprietarul celor zece hectare de pădure din Pipera care au ajuns la Becşenescu a primit doar 160.000 de euro.
Intermediarii: oamenii primarului Pandele
Există şi alte „coincidenţe“ care de­monstrează că tranzacţiile intermediate de Adriana Popescu au fost puse la cale de primarul Pandele. Prima ar fi că toate tranzacţiile au fost făcute la acelaşi notar (Gabriela Ivan, din Afumaţi). A doua este că, în cel puţin două cazuri, proprietarii de drept, iniţiali, ai terenurilor au fost reprezentaţi de acelaşi avocat: Romulus Georgian Dincă. A treia: avocatul Adria­nei Popescu, Andrei Hriţcu, este un apro­piat al primarului Pandele. A patra: avocatul Hriţcu este asociat cu avocatul Din­că. A cincea: nici un euro nu i-a fost plătit Adrianei Popescu în conturi bancare, ci numai în cash. Şi a şasea, foarte interesantă: la data tranzacţiilor, primarul Pandele şi Adriana Popescu erau mult mai mult decît buni prieteni.
Oprea, prieten la cataramă cu Elena Udrea
În campania electorală din 2004, Traian Băsescu făcea următoarea declaraţie: „Din mafia personală a lui Adrian Năstase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blănculescu şi Gabriel Oprea, oameni care sînt conduşi din umbră de cuplul Petrache-Bittner“. Acum, adică patru ani şi jumătate mai tîrziu, „mafiotul perso­nal“ al lui Năstase, Gabriel Oprea, a ajuns ministru de Interne, adică şeful Poliţiei care ar trebui să lupte cu orice mafie. Cu girul aceluiaşi Traian Băsescu. Deloc în­tîmplător, „mafiotul“ Oprea este foarte apropiat de Elena Udrea, muza prezidenţială. Care Elena Udrea este soţia lui Dorin Cocoş, partenerul „cuplului Petrache-Bittner“, cel care, conform lui Băsescu, conducea, „din umbră“, „mafia personală a lui Adrian Năstase“. Traiane, în 2004 nici nu ştiai ce dileme politico-existenţiale aveai să ai!
Verdict: evaziune fiscală şi spălare de bani
După doi ani de la perfectarea intermedierilor, Adriana Popescu a fost che­mată la Parchetul General, mai precis la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT). Acuzaţia: evaziune fiscală. Normal: conform documentelor notariale (depuse, conform legii, şi la Oficiul de Prevenire şi Control ale Spălării Banilor), Popescu încasase 2,55 milioane de euro, în cash, dar nu plătise nici un euro impozit la stat. Ceea ce era, iarăşi, mai mult decît normal: Adriana Popescu nici nu avea cum să plătească impozite, atîta vreme cît cele 2,55 milioane de euro nu ajunseseră niciodată la ea. La fiecare tranzacţie, banii au fost încasaţi de avocatul Hriţcu. De fiecare dată, Popescu a acceptat, mai ales că, la acea vreme, relaţia acesteia cu primarul Pandele, motorul operaţiunii, era extrem de afectuoasă.
Executantul operaţiunii: primarul Pandele
Dacă primarul Pandele a fost cel care a aplicat, împreună cu intermediarii, schema imobiliară din Pipera-Voluntari, creierul întregii operaţiuni a fost actualul ministru de Interne, Gabriel Oprea. În vara lui 2004, cînd au fost perfectate cele mai multe tranzacţii, Pandele era mem­bru PSD de foarte puţină vreme. Primarul de Voluntari fusese membru PNL, însă primise o ofertă de nerefuzat de la Oprea, aşa că a trecut în barca PSD chiar înainte de alegerile locale din 2004. Tot pe filiera Oprea au intrat în combinaţia imobiliară şi Robert Negoiţă (copilul de suflet al lui Oprea, împins de actualul ministru să candideze, în 2004, la Primăria Otopeni; de altfel, debarcarea lui Năstase de la con­ducerea PSD, din 2006, după scandalul „Mătuşa Tamara“ – la care Oprea a pus umărul copios –, a avut loc la Hotelul Confort din Otopeni al lui Negoiţă), dar şi Dumitru Becşenescu, membrul PC, coleg de alianţă cu pesedistul Oprea.
Creierul şi principalul profitor: Gabriel Oprea
Conform unor surse foarte apropiate Adrianei Popescu, singura opţiune ca aceasta să scape nepedepsită (sau să pri­mească o pedeapsă cu suspendare) este să se autodenunţe ca fiind complice vo­luntar la schema imobiliară. Dar, în ace­laşi timp, să-i denunţe atît pe Pandele, cît şi, mai ales, pe Gabriel Oprea. La care, conform surselor noastre, ar fi ajuns o mare parte din bani, folosiţi ulterior în campania electorală a PSD din 2004. Or, în acest caz, adică al unui denunţ făcut de către Adriana Popescu, actualul minis­tru de Interne ar fi automat cercetat de către Parchetul General. Ar fi, astfel, pri­mul ministru din Guvernul Boc pe care Băsescu ar fi obligat să-l suspende, pentru ca cercetarea penală să aibă loc. Un sport, de altfel, practicat la greu de Bă­sescu în mandatul premierului Tări­ceanu.” (preluare din Academia Catavencu)
Interlopii pierdeau la poker ca sa-l umple de bani
General de brigada de justitie si profesor universitar doctor. Fara a parcurge nici una dintre etapele obligatorii mentionate in statutul cadrelor didactice, fara nici un fel de vechime necesara cercetarii stiintifice, Oprea a ajuns coordonator de doctorat in domeniul ordinii publice si sigurantei nationale.
Foarte curand Oprea a trecut la fructificarea acestui statut. Primul lucru pe care l-a facut a fost acela de a « mitui » personaje cheie, prin coordonarea lucrarilor de doctorat, cerand in schimb « mici atentii ». Aceste amabilitati au constat, de-a lungul timpului in favorizarea unor infractori cu dare de mana, cu care avea obiceiul de a se intalni la o partida de poker, unde invariabil castiga sume exorbitante.
Insusi presedintele Basescu afirma, in 2003, in cadrul unei emisiuni difuzate la postul B1 TV faptul ca Oprea a ingenuncheat la poker toata lumea interlopa, dovedind ca are un noroc din cale afara de mare.
Doua milioane de dolari de la Nicu Gheara
Tot in 2003 au fost vehiculate informatii potrivit carora Oprea ar fi luat spaga de la interlopul Nicu Gheara suma de doua milioane de dolari pentru a-l tine in continuare in puscarie pe un alt interlop cu staif, Fane Spoitoru, cu scopul vadit de a-i prelua teritoriul si influenta. In documentele CSAT de la Cotroceni se afla toate informatiile legate de implicarea politicienilor in tergiversarea procesului lui Fane Spoitoru numai pentru a-i oferi lui Nicu Gheara un imens teritoriu de actiune in lumea interlopa.
Este de notorietate faptul ca Nicu Gheara a reusit sa ingenuncheze Serviciul de Informatii Externe (SIE) atunci cand agentii secreti au fost demascati rusinos chiar in timpul unei actiuni de filaj. Nu a fost o intamplare, ci mana lui Virgil Ardelean. Agentii SIE aveau obligatia de a raporta orice actiune pe teritoriul tarii, deci si lui Virgil Ardelean. Asa a aflat Nicu Gheara ca agentii SIE il urmaresc si a organizat o contra ofensiva.
Oprea le-a dat diplome sefilor SRI
Calitatea de coordonator de doctorat i-a dat lui Oprea o greutate extraordinara. Procurorul General George Balan este cel care l-a tinut pe Fane Spoitoru la puscarie. El era doctorand la Oprea. Numarul doi in SRI, Coldea a reusit sa lege o frumoasa prietenie cu actualul ministru de Interne, el fiind de la randul sau doctorand. Aceasta prietenie este renumita si exista indicii potrivit carora Coldea i-ar da lui Oprea o multime de informatii din interior despre lumea politica si obiceiurile politicienilor.
Si-a tradat cel mai bun prieten
Caracterul lui Oprea nu era o necunoscuta. El a muscat mana care i-a dat tot : ascensiune politica, administrativa si uriase avantaje financiare, respectiv Adrian Nastase. Oprea a pus umarul la debarcarea acestuia din fruntea PSD, aranjand pana si locul de desfasurare a sedintei, la Hotelul RIN din Otopeni, detinut pe acte de protejatul sau Robert Negoita. Dar faptul ca este un tradator, caruia nu-i pasa nici de partid, nici de binefacatorii sai, nu este o noutate. El a pasit cu fruntea sus si a mers mai departe chiar in 1990, cand partenerul sau de afaceri, din acea vreme, Rosengreen a fost arestat pentru evaziune, fals si inselaciune, intr-o afacere dubioasa cu calculatoare, pusa la punct pana in ultimul detaliu de acelasi Oprea, care a ramas cu banii.
Probitatea morala a colaboratorilor sai, invocata dua numirile in functie este una foarte subreda. Cei trei loctiitori ai sefului IGP, Trosca, Toma Rus si Parvu au probleme. Trosca este fratele colonelului Trosca, cel care a lucrat in randurile fostei Securitati, acesta fiind ucis in timpul evenimentelor din 1989 chiar in fata MApN. Ceilalti doi loctiitori, pusi de asemenea pe criterii politice provin din randurile filialei Ilfov a PSD, condusa de Oprea si au grave probleme de coruptie si incompetenta.
2.

Virgil Ardelean, zis si Vulpea
Scopul acestui material este acela de a demonstra ca exista un sistem infractional la cel mai inalt nivel, care depaseste granitele partidelor si care leaga oameni din diverse structuri care pun la cale afaceri la scara mare cu bani si companii de stat. Unul dintre cele mai importante personaje din aceasta increngatura diabolica este Virgil Ardelean, poreclit « Vulpea ».
Interesele "Vulpii"
Interesele lui Virgil Ardelean in diverse regiuni economice cu potential au ajuns proverbiale. Tocmai despre acestea vorbea si Ovidiu Grecea in ziarul ZIUA din martie 2001, acuzand manevrele "Grupului de interese de la Cluj": "Se comenteaza ca marea majoritate a privatizarilor nelegale din judetele Neamt, Vaslui, Harghita, Cluj, au la baza sistemul relational practicat de vestitul grup de interese de la Cluj, condus de Virgil Ardelean. (...) Prin usurinta cu care s-a aprobat in sedinta Guvernului prevederea referitoare la numirea functionarilor acoperiti in cadrul structurilor guvernamentale, numiri efectuate la propunerea lui Virgil Ardelean numai cu aprobarea ministrului Ioan Rus, s-au creat premisele infiltrarii in structurile statului a unor persoane care sa satisfaca interese personale..." .
Cele afirmate de Grecea confirma ipoteza potrivit careia « Grupul de la Cluj » este in primul rand de natura securisto-infractionala, cu acoperire politica onorabila. Acum nimeni nu mai vorbeste despre Grupul de la Cluj ca despre o mafie coordonata de Virgil Ardelean ci despre o aripioara din PSD care a pus presedintele acestei formatiuni, si care a dus partidul aproape de de PDL la guvernare, subordonandu-l inca din 2006 lui Traian Basescu.
Scandalurile din cariera lui Virgil Ardelean
Omul lui Traian Basescu, personaj-cheie in acest angrenaj tenebros, Virgil Ardelean are multe de spus pentru a lamuri suspiciunile care planeaza asupra activitatii sale, atat de mult apreciate de Gabriel Oprea. Presa a sintetizat foarte bine punctele nevralgice ale « Vulpii ».
Din primul moment in care Virgil Ardelean a fost numit la sefia serviciilor secrete ale Internelor, a fost subiectul unor scandaluri imense generate de modul de lucru al directiei de spionaj a MI. Unul dintre acestea a fost scandalul "Watts". In februarie 2003, Larry Watts, in calitate de reprezentant al lui Ioan Talpes, a prezentat, la Geneva, analiza "Controlul si supravegherea serviciilor secrete in Romania". Incendiarul raport a tinut prima pagina a ziarelor zile in sir. Intitulat "Documentul de lucru nr. 111", studiul facea o analiza a evolutiei serviciilor secrete romanesti in ultimii ani, pe baza unor informatii publice si a unor evaluari personale. Presa a prezentat pe larg capitolul referitor la activitatea serviciului de informatii al Ministerului Administratiei si Internelor, UM 0962 - Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), unde Watts a semnalat cele mai mari ilegalitati..
Watts arata: cadrul legal al DGPI si al predecesoarei sale, UM 0215, este ambiguu. Directia functiona in baza Articolelor 6 si 9 din Legea Sigurantei Nationale din 1991, care doar mentioneaza ca Ministerul de Interne poate infiinta substructuri informative penale, dat fiind faptul ca activitatea de informatii pentru siguranta nationala este incredintata SRI, SIE si SPP. Legea nr. 40 din 1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne nu contine nici o prevedere specifica privind culegerea de informatii. El arata ca ofiteri ai Securitatii concediati in urma desfiintarii directiilor in care lucrau in decembrie 1989 - ianuarie 1990, alaturi de cei inlaturati in urma verificarilor din alte departamente din cauza incompatibilitatii lor cu SRI, au fost recrutati pentru o noua unitate informativa subministeriala in cadrul MI: UM 0215.
De exemplu, UM 0215 a fost acuzata de infiltrare in demonstratiile opozitiei din 1990 si de publicare a unor dosare ale Securitatii pentru compromiterea unor politicieni vizati inainte de alegerile din luna mai 1990. In timpul marsului minerilor din iunie 1990, doi ofiteri ai unitatii au fost prinsi dupa ce au intrat si devastat locuinta unui lider de partid din opozitie, lucru pentru care au fost in final condamnati cu inchisoarea in 1994. In document se arata ca, rebotezata, UM 0962 - Directia Generala de Informatii si Aparare Interna si-a marit in continuare efectivele pana la aproximativ 2400 in 2002. Desi nu exista aproximari ale procentului personalului fostei Securitati in DGIPI, se presupune ca numarul lui este in continuare predominant.
In 1994, in mainile presei au ajuns manuale operative ale unitatii care indicau faptul ca UM 0215 si-a asumat responsabilitati informative privind siguranta nationala, care nu erau stipulate nici in Legea Sigurantei Nationale din 1991, nici in Constitutie. Acestea includeau culegerea de informatii, altele decat cele pentru procese penale, prin monitorizarea cetatenilor romani si straini, in absenta unei infractiuni sau intentii infractionale. Excesele facute de UM 0215 l-au determinat pe directorul SRI sa faca in decembrie 1995 o plangere oficiala catre Comisia pentru aparare. Atunci cand seful Departamentului de Control si Anticoruptie al Guvernului a raportat in 2001 modul in care departamentul sau era supravegheat si urmarit de UM 0962/ DGIPI pe parcursul investigatiilor pe care le facea, impotriva DGIPI nu s-a luat nici o masura.
Ascultarea ziaristilor
Sub pretextul combaterii coruptiei si depistarii unor fapte ale unor politisti, chestorul sef Virgil Ardelean, zis "Vulpea", seful DGIPI, a inaintat Parchetului General Anticoruptie solicitari de aprobare pentru ascultarea telefoanelor unor institutii de presa. Pentru a adormi vigilenta procurorilor anticoruptie si a-i convinge sa dea curs scopurilor sale ascunse, "Vulpea" tesea explicatii alambicate cum ca anumiti ofiteri de politie foloseau persoane neidentificate, care la randul lor sunau de la telefoane publice si mobile, folosind cartele nenominale, pentru a furniza informatii secrete despre unele operatiuni in curs ale Politiei. Daca aprobarea era data de PNA, toate telefoanele redactiilor vizate erau ascultate pana se inroseau firele.
"Vulpea" incerca in toamna lui 2003 sa asculte zi si noapte telefoanele agentiilor de presa MEDIAFAX si AM PRESS. Ardelean i-a cerut lui Ioan Amarie sa dispuna ascultarea telefoanelor celor doua agentii de presa, pe motiv ca aceste interceptari l-ar ajuta sa depisteze o presupusa activitate subversiva a inspectorului principal de politie, Constantin Duvac, din IGP. In mod firesc, o astfel de interceptare trebuia sa vizeze numai pe ofiterul care divulga informatii secrete si nu pe ziaristi, a caror menire tocmai asta este, de a primi de peste tot informatii si a le publica pe cele pe care le considera valoroase spre a fi aduse la cunostinta opiniei publice, indiferent de modul cum au fost procurate acestea. Daca dorea sa fie "democrat" si sa respecte drepturile presei, DGIPI trebuia sa se limiteze doar la telefoanele propriilor angajati. Demersul DGIPI catre PNA poate fi privit mai degraba ca un mijloc de cenzura a presei prin preconizate interventii ale unor beneficiari ai infomatiilor obtinute prin interceptari, pentru a se stopa anumite scurgeri de informatii compromitatoare in presa despre "gangsterii politiei".

Toata lumea s-a intrebat de ce Ardelean a solicitat la PNA aceasta autorizare - cum a sustinut insusi seful DGIPI din MAI la audierea din fata comisiilor parlamentare. .Mai mult, "Vulpea" a afirmat ca "impreuna cu PNA, in luna septembrie, s-a eliberat o autorizatie de interceptare a telefoanelor lui Duvac", dar masura nu a dat rezultat pentru ca ofiterul suspectat isi schimba des cartelele de mobil si numerele de telefon. Povestea ascultarii telefonului lui Duvac are o istorie mai lunga. Adjunctul PNA, Adrian Miclescu a declarat ca in data de 16 septembrie 2003 a fost inregistrata prima cerere a DGIPI pentru ofiterul Duvac, "autorizatia fiind de punere in executare prin instalatiile DGIPI". Dupa 15 zile, ofiterul MAI a venit cu solicitarea de prelungire a autorizatiei de interceptare si cu o extindere pe acele numere fixe. "Chiar eu am fost cel care a stabilit ca nu exista elemente care sa motiveze aceasta prelungire. Dupa aceea, in 16 octombrie 2003, ofiterul MAI a venit cu solicitarea prelungirii primei autorizatii, doar pentru Duvac, pe o perioada de 30 de zile si noi le-am dat acea autorizatie. Punerea in executare a fost facuta tot de ei si in data de 14 noiembrie a expirat. In 3 decembrie, in dosarul privitor la ofiterul Duvac s-a dat solutia neinceperii urmaririi penale", a mai precizat Miclescu. De la data de 1 ianuarie 2004 au intrat in vigoare modificarile din Codul de procedura penala publicate in iulie 2003, inclusiv cele privind emiterea mandatelor de interceptare de catre instanta.
Interesant este faptul ca Virgil Ardelean a afirmat, la audierea de la comisiile de aparare ale Parlamentului ca "nu are infrastructura tehnica pentru a face inregistrari". Si totusi, punerea in executare a fost facuta de aceasta directie a lui Virgil Ardelean, fapt sustinut si de procurorul Miclescu.
"Vulpea" nu poate fi catalogata drept o persoana naiva. Aparatura de interceptare - afirma surse confidentiale - ar exista la actuala directie- fosta 0962 - inca de acum doi ani. In acest context, ne intrebam de ce Virgil Ardelean a pretins ca directia lui nu detine aparatura necesara interceptarii? Cine are aparatura de interceptare de convorbirilor telefonice in dotare poate realiza aceste operatiuni specifice si legal si ilegal. Legal, adica sa aiba la baza o autorizare in acest sens, conform legii, sau ilegal daca risca din curiozitate, ca sa stie ce vorbesc anumite persoane mai putin simpatice, sau care lezeaza interesele unora sau altora dintre apropiati sau chiar ale lor. Si presa intra in acest cerc. Pe de alta parte, in momentul in care numarul de telefon al unei persoane se pune sub interceptare, oricine apeleaza telefonul cu pricina, de la un telefon pentru care nu exista mandat de interceptare, poate fi implicit ascultat. Astfel, caracterul intim al unor convorbiri poate fi, in interiorul unui mandat de ascultare emis pentru o persoana vizata de organele de ancheta, stiut si manipulat in alte interese decat cele legale. Inclusiv pentru santaj.

Afacerea Sintofarm
In celebrul dosar Sintofarm, "Vulpea" nu a facut altceva decat sa-l acopere pe Toma Zaharia, cunoscut ca "Generalul Heroina", porecla care i se trage tocmai de la aceasta afacere. Virgil Ardelean stia toate dedesubturile acestui caz, cunostea implicare a sotiei lui Zaharia si modul in care acesta din urma a musamalizat ancheta. Cu toate ca in dosar au fost implicati politisti si ca acestia manjeau Ministerul de Interne, Ardelean nu a miscat un deget. Nu a facut nimic, desi avea obligatia din functia pe care o avea sa puna la dispozitie informatiile pe care le detinea in acest caz. Le-a tinut pentru el, folosindu-le ca moneda de schimb pentru a-si pastra postul. In raportul lui Ovidiu Grecea se arata: "Gen. Virgil Ardeleanu il are la mana pe secretarul de stat Toma Zaharia privind afacerea SINTOFARM, afacere despre care stie si gen. Berechet, secretar de stat in Ministerul de Interne". Ardelean a utilizat acest dosar pentru a forta mana lui Toma Zaharia. Gratie acestei afaceri de care avea stiinta, Ardelean si-a pastrat functia. Mai mult, el este singurul sef de serviciu secret care a ajuns si secretar de stat.
Cazul Ciuca
Chestorul Virgil Ardelean este unul dintre cei mai controversati si "longevivi" sefi de servicii secrete din Romania. Spre deosebire de directorii SIE si SRI, care se afla sub control parlamentar, "Vulpea" este sub control guvernamental. Ceea ce ar fi trebuit sa insemne un dezavantaj, pentru ca, de-a lungul timpului, s-au tot schimbat ministrii de la Interne si premierii. Cu toate acestea, sortii au fost de partea lui Ardelean, care si-a pastrat functia obtinuta inca de pe timpul regimului Constantinescu. Ca sa nu mai pomenim si faptul ca a avut o evolutie spectaculoasa, de la adjunct al sefului Politiei Municipiului Cluj-Napoca, direct in fruntea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti. Iar de aici, la serviciul secret al MAI, UM 0962.
Ardelean a fost implicat si in cazul Ciuca. In ceea ce o priveste pe Andreea Ciuca, ea devenise, din postura de sef de Tribunal, incomoda si periculoasa pentru ca respecta legea in defavoarea unor magnati locali mureseni cu care Virgil Ardelean se afla in stransa prietenie. La fel, si in cazul clujeanului Iosif Pop, concitadinul sau, chestorul Virgil Ardelean s-a simtit dator sa intervina la solicitarea expresa a unor personaje extrem de influente din Bucuresti, nemultumite ca presedintele Bancii Transilvania nu consimtise mutarea sediului prestigioasei institutii financiare de la Cluj la Bucuresti.
Plevusca dovedita de Ardelean
In februarie 2004, Vulpea a prezentat o "evaluare sintetica" a activitatii institutiei, pe anul 2003, din care se putea trage concluzia ca in Politia Romana 30% din politisti sunt corupti. Virgil Ardelean a dat publicitatii faptul ca DGIPI a organizat in anul 2003 un numar de 174 de "teste de integritate", constand in actiuni de incercare de mituire a unor politisti de catre agenti acoperiti ai unitatii. Pentru a-si lauda programul "Toleranta zero", Virgil Ardelean a prezentat presei si cateva filme video cu flagranturile de integritate, care din pacate nu au convins, intrucat, cu exceptia unei spete in care era implicat un profesor de la Academia de Politie, care aranja licente, restul flagrantelor au vizat subofiteri sau ofiteri inferiori, de regula de la circulatie, care luau "spagute" de cateva sute de dolari sau milioane de lei. Intrebat cand va trece de la "pestisori", la comisari sefi si chestori cu asemenea teste, Ardelean nu a putut oferi un raspuns satisfacator. Despre incidentul din 2003 cand doi procurori ai PNA au depistat ca sunt filati de agenti ai lui Ardelean, incident soldat cu prinderea si legitimarea "filatorilor", seful DGIPI a declarat ca nu a fost vorba de nici un filaj: "A fost un baiat acolo, care avea o cu totul alta misiune, au fost doua misiuni separate, care s-au intalnit in acelasi loc."
Politicieni filati
In noiembrie 2003, Virgil Ardelean fost audiat de parlamentarii Comisiilor reunite de aparare, ca urmare a dezvaluirilor aparute in ZIUA. Chiar daca oficial discutiile purtate cu Ardelean s-au referit la "structura organizationala si functionabilitatea unor structuri din cadrul DGIPI", intrebarile s-au referit punctual la materialul aparut in ZIUA care aratase ca serviciul condus de Ardelean urmareste baronii locali ai PSD, lucru atestat printr-o serie de documente publicate in ZIUA. Era vorba de o chitanta de mana pentru imprumut intre un parlamentar PSD si un om de afaceri. Din momentul dezvaluirii documentelor, ZIUA a ridicat mai multe intrebari, una dintre ele fiind daca filajul lui Ardelean are acoperire legala. In incercarea de a se apara, Ardelean a invocat existenta unor grupuri de interese, fara a le nominaliza, grupuri care au ca scop terfelirea imaginii fostei UM 0962. El a sustinut ca documentele aparute nu au trecut prin structura Ministerului de Interne, subliniind ca serviciul pe care il conduce se ocupa doar de monitorizarea structurilor criminale cu activitate in Romania. "La nivelul nostru ajung doar informatii importante. Din punctul meu de vedere intra in atentia noastra persoanele care au comis ilegalitati, indiferent de functiile pe care le detin. Nu cuantificam dupa etichetari emotionale", a comentat Ardelean posibilitatea ca DGIPI sa culeaga informatii despre anumite persoane controversate din PSD. Despre lipsa de comunicare dintre unitatea condusa de Ardelean si Parlament a vorbit si presedintele Comisiei de aparare a Camerei Deputatilor de la acea vreme."Am insistat asupra unei flexibilitati, avand in vedere ca structura informatiilor este subordonata direct chestorului sef. Vrem sa evitam monopolul privind gestionarea informatiilor de catre o singura persoana", a spus acesta.
Politie politica
ZIUA a semnalat in 2003 un fapt deosebit de grav, care poate fi catalogat drept atentat la siguranta nationala. Si anume faptul ca UM 0962 facea politie politica, urmarind persoane a caror datorie este legata de apararea sigurantei nationale, prin activitatea pe care o desfasoara. Era vorba de procurori ai Parchetului National Anticoruptie care au fost filati in timpul misiunilor pe care le aveau, privitoare la cazuri de coruptie. UM 0962 a pus bete-n roate PNA, impiedicand flagrantul si avertizandu-i pe infractori. Prima data cand procurorii au realizat ca sunt urmariti si filati a fost in luna ianuarie 2003, cand acestia tocmai investigau un caz care avea tangenta cu Mafia Chinezeasca. Procurorii au confirmat ca pe urmele lor s-a aflat un autoturism marca Espero de culoare alba. Verificarile au condus la parcul auto al MAI, mai precis la Baza de Reparatii Auto a MAI. Al doilea filaj descoperit, a fost realizat de UM 0962 in luna aprilie, cand anchetatorii pregatisera un flagrant pentru doi ofiteri de la Politia Sectorului 3. Flagrantul nu a mai putut fi realizat pentru ca persoanele respective au fost puse in garda. Cel mai probabil, de catre colegii lor.. Masina aflata in filaj pe urmele procurorilor PNA a fost un TICO de culoare alba. Reperata de procurori, care au blocat masina pe o strada laturalnica si au legitimat persoana de la volan. Aceasta era ofiter la UM 0962.
Bani negri pentru "Doi si-un sfert"
Un transport secret de pijamale in valoare de 2,2 miliarde lei avea scopul de a finanta activitatea serviciilor secrete conduse de chestorul Ardelean. Echivalentul a 100.000 de dolari trebuia sa asigure finantarea unor activitati ilegale. Finantarea serviciilor secrete din Romania cu bani negri din afaceri ilegale a devenit o obisnuinta pentru Serviciul Independent de Protectie si Interventie (SIPI) Iasi, condus de comisarul-sef Catalin Blanaru. Acesta lucreaza dupa un plan foarte bine stabilit, de tip KGB-ist, stiindu-se ca face parte din vechile structuri ale Securitatii. Inainteaza anonime catre institutiile de control ale statului, indeosebi Parchet, Politie, Finante, dupa care incepe sa faca presiuni pentru a fi demarate anchetele. Acestea au scopul de a determina anumite persoane sa cotizeze sau sa devina informatori, pentru a controla cat mai multi oameni de afaceri, procurori, judecatori sau politisti. Mai mult, asemenea bani negri provin chiar din bugetul de stat, spoliat de sume imense in urma unor afaceri ilicite, prin care legile fiscale sunt incalcate grosolan. Un exemplu in acest sens este cel al livrarii, fara nici un fel de acte contabile, a unei cantitati impresionante de lenjerie (pijamale pentru barbati si femei) si halate groase Spitalului Clinic de Recuperare din Iasi de Moldova Tricotaje SA. Implicatiile sunt mult mai ample decat se poate banui la prima vedere, avand in vedere ca cei care au incercat sa scoata adevarul la suprafata, politisti si functionari ai spitalului au fost retrogradati sau transferati pe posturi care nu au nici o legatura cu experienta profesionala si nici cu pregatirea specifica.
Acum trei ani, o cantitate impresionanta de lenjerie a plecat de la producatorul iesean catre Spitalul de Recuperare, marfa neavand nici un fel de acte de insotire, factura sau aviz de insotire. Transportul avea antemergator, ca la coloanele oficiale, un autoturism al Serviciului Independent de Protectie si Informatii (SIPI), pentru a stopa eventualitatea unui control din partea politistilor sau a comisarilor de la Garda Financiara. Daca reprezentantul unui organ de control ar fi vrut sa verifice camionul care facea transportul asa-zis secret, ar fi intervenit ofiterii SIPI, pentru a-l opri. Valoarea marfii transportate: 2,2 miliarde de lei! Fara acte! Atat timp cat nimic nu s-a petrecut pe traseu, pijamalele si halatele ajunse la destinatie au fost depozitate, nu in vreuna din magaziile spitalului, ci in arhiva, printre acte, dupa care usa de acces a fost sigilata. Practic, marfa de 2,2 miliarde de lei a fost ascunsa printre hartiile arhivate ale spitalului si, cat timp nu existau facturi sau avize de insotire, ea nici nu exista. Este evident un caz grav de evaziune fiscala, cunoscut de seful SIPI Iasi, pentru care ar trebui tras la raspundere.
Dupa efectuarea transportului, un control de rutina al politistilor de la Serviciul Economic a dat peste pijamalele si halatele ascunse in arhiva spitalului iesean. La scurt timp dupa descoperirea acestei cantitati de marfa, a carei valoare reprezenta mai mult de 75 la suta din bugetul lunar al spitalului, politistii care au gasit pijamalele au fost contactati de comisarul-sef Catalin Blanaru, care a lasat de inteles ca acest caz trebuie musamalizat. Cererea nu avea alt motiv decat acela ca o parte importanta din contravaloarea marfii, daca nu chiar cele 2,2 miliarde de lei, trebuia sa ajunga in conturile SIPI. Cu alte cuvinte, echivalentul a 100 de mii de dolari americani erau destinati finantarii SIPI si activitatilor ilegale ale acestuia, afirmatie care rezulta din faptul ca banii negrii nu pot finanta activitati legale. Atat timp cat fondurile nu exista in evidentele contabile ale SIPI, nici o actiune legala nu poate fi justificata. O asemenea suma - echivalentul a 100 de mii de dolari americani nu putea sa fie adminstrata de comisarul-sef Catalin Blanaru, fara ca seful sau, chestorul Virgil Ardelean, sa nu fie informat. Intr-o astfel de situatie, devine usor de explicat numarul impresionant de acuzatii aduse comisarului-sef Catalin Blanaru, despre care numeroase persoane afirma ca a interceptat ilegal convorbirile telefonice ale unor oameni de afaceri, avocati, procurori, chiar si politisti ai Inspectoratului de Politie Judetean Iasi.

(preluare din Ziarul Ziua aparut la 14 martie 2005)
3.
Miron Mitrea, profitorul din umbra
Scandalul declansat de repunerea pe functie a lui Virgil Ardelean a scos la iveala grupurile de interes si centrele de putere din PSD care sunt sub control. Astfel, a iesit la suprafata gruparea lui Miron Mitrea, care a incercat sa bata astfel palma cu Grupul de la Cluj si cu primarul Neculai Ontanu. Scandalul „Vulpea” este doar un pretext pentru a provoca o criza de proportii in PSD si de a crea o fisura de care Miron Mitrea are nevoie pentru a pune mana pe partid.
Onţanu şi Ioan Rus sar în apărarea ministrului de Interne
"Această analiză şi posibilă sancţionare a ministrului Oprea în cadrul BPN nu mi se pare un gest firesc. Odată ce partidul i-a acordat încrederea şi el a fost confirmat de Parlament, interferenţa altor diverşi lideri politici reflectă interesul acestora de a destabiliza acest minister important. Această acţiune este demersul unor forţe obscure, care ar fi dorit să pună la DGIPI pe cineva din solda lor care să dinamiteze din interior ministerul", a declarat primarul Sectorului 2, arătând că vorbeşte în nume personal. Onţanu spune că cei care critică numirea lui Ardelean sunt probabil speriaţi de venirea la conducerea DGIPI a unei "persoane competente, care să combată eficient infracţionalitatea din România".
"Eu nu îl cunosc pe dl. Ardelean. Toată lumea care vorbeşte de el nu îi contestă profesionalismul, ci modalitatea în care a fost acum numit. Opinia mea e că aceşti oameni sunt nemulţumiţi că nu au reuşit să pună în această funcţie pe omul lor", a spus Onţanu.
La rândul său, fostul ministru de Interne, Ioan Rus, a ieşit şi el la contraactac. Rus a declarat, pentru un post de televiziune, că nu se pune problema sancţionării lui Gabriel Oprea, care în opinia sa nu a făcut decât să îşi exercite prerogativele legale atunci când a schimbat garnitura şefilor din subordinea sa.
4.
Ioan Rus, un reformator cu bube in cap
Ioan Rus, dincolo de aura de reformator transilvan a fost protagonistul mai multor scandaluri publice, toate avand, dincolo de interesele politice care le-au generat, si interese financiare concrete, personale sau de grup. Sunt deja cunoscute marile scandaluri generate de afacerile Bechtel (2,2 miliarde dolari) si EADS (un miliard dolari), contracte acordate la vremea respectiva prin incredintare directa.
Afacerea parcul industrial. Unul dintre scandalurile de rasunet in care a fost implicat Ioan Rus, care avea sa intre si in atentia PNA, a fost generat de proiectul constructiei Parcului Industrial din Cluj-Napoca, lucrare in care a fost atrasa una dintre firmele lui Ion Tiriac si Ioan Rus, Napoca Constructii SA.
Infiintata in 1991, firma Napoca a fost controlata de IT Transilvania Invest, cu o participatie de peste 53% din capitalul social. Societatea IT Transilvania Invest SA apartine lui Ion Tiriac in proportie de 96%, ceilalti actionari fiind, in 2001, Ion Alexandru Tiriac (1%), Rodica Tiriac (1%), Ioan Rus (1%) si Mihut Marius Pitigoi (1%).
Pana in 2001, unul dintre administratorii de la Napoca Constructii a fost Ioan Rus, iar ulterior locul sau a fost luat de presedintele PSD Cluj, Stefan Dimitriu. Ministrul Ioan Rus a fost acuzat, in 2003, ca a beneficiat, prin intermediul firmei Napoca, de fonduri Phare alocate pentru proiectul „Parcul Industrial“ din Cluj, proiect care se ridica la 6,2 milioane de euro.
Concret, in noiembrie 2002, in urma unei licitatii internationale pentru constructia parcului industrial din Cluj, a fost desemnata castigatoare firma austriaca Alpine Mayreder Bau GmbH, societate care, ulterior, a subcontractat o parte a lucrarii catre firma cuplului Tiriac-Rus, in conditiile in care Ioan Rus a fost unul dintre initiatorii si sustinatorii acestui proiect.
Dupa scandalul de presa declansat atunci, s-a concluzionat ca afacerea a fost legala, firma in care avea interese ministrul de atunci Ioan Rus fiind aleasa ca subcontractor nu datorita influentei politice, ci datorita faptului ca era „cel mai reprezentativ constructor din judetul Cluj“.

Niciun comentariu: