joi, 16 octombrie 2008

Rusia a cumparat Islanda...

Pe aeroportul din Reykjavik poate fi observată o scenă care l-ar 'teleporta' pe observator în Rusia anilor 1990: de turiştii străini se apropie localnici cu înfăţişare dubioasă şi întreabă cu jumătate de voce dacă aceştia nu doresc să vândă valută la un curs bun. Către băncile locale islandezii nu se mai adresează demult cu asemenea rugăminţi: rezervele valutare ale ţării sunt pe cale să fie epuizate. Toate speranţele sunt legate de Moscova, unde în aceste zile o delegaţie islandeză discută cu reprezentanţi ai autorităţilor ruse condiţiile în care Islanda ar putea primi creditul în valoare de 4 miliarde de euro, notează cotidianul rus Novâie Izvestia.

'De ce islandezii s-au adresat după ajutor Rusiei şi nu nouă?' - această întrebare îi chinuie acum pe liderii Suediei, Danemarcei şi Norvegiei. În cadrul numeroaselor conferinţe de presă organizate în ultimul timp, şefii de guvern şi miniştrii de finanţe ai celor trei ţări scandinave strâng doar din umeri: 'Aceasta a fost alegerea Islandei'.

Temeri în legătură cu intenţia Islandei de a se arunca în braţele 'ursului rus' exprimă politicieni şi analişti din toate cele trei scandinave, atenţionând că Islanda va fi nevoită să facă numeroase concesii politice în schimbul 'dărniciei' ruse. Cel mai tare este îngrijorată Norvegia. 'Trebuie să ajutăm Islanda, nu doar din spirit de solidaritate, ci şi din instinct de autoconservare. Oferind insulei credit, Rusia va obţine un aliat în probleme extrem de importante ce se referă la teritoriile nordice, la industria piscicolă şi la cea energetică', afirmă un deputat norvegian.

Parţial, aceste temeri sunt întemeiate. Încălzirea globală deschide posibilităţi nemaivăzute în nord, iar multe state se pregătesc deja pentru marea cursă arctică, o cursă pentru teritorii şi resurse. Islanda activează în numeroase organizaţii internaţionale care reglementează aspecte privind exploatarea regiunii arctice, iar vocea unui asemenea aliat este extrem de importantă pentru Rusia, subliniază Novâie Izvestia.

Prin urmare, ce a determinat Islanda să ceară ajutor Moscovei şi nu 'rudelor scandinave'? De ce nu a acceptat ea să treacă sub controlul Fondului Monetar Internaţional /FMI/? Experţii scandinavi enumeră mai multe cauze. Una dintre cauzele principale o constituie presiunea exercitată de influentul lobby piscicol din Islanda, care este îngrijorat de reducerea posibilităţilor pentru business. Islanda a purtat în mod periodic 'războaie piscicole' cu Norvegia şi cu Danemarca, iar dacă ar trece sub protectoratul FMI, Islanda ar fi nevoită să îndeplinească multe dintre cerinţele pe care înainte le ignora.

Până de curând, piscicultura asigura 10% din Produsul Intern Brut /PIB/ al Islandei, însă după prăbuşirea sistemului bancar, a cărui contribuţie la PIB era în urmă cu un an de 60%, pescuitul tradiţional va deveni pentru mulţi ani principala sursă de venit a islandezilor. Conştientizarea acestui lucru obligă guvernul islandez să se opună presiunilor celor mai mulţi concetăţeni panicaţi, care cer aderarea imediată la Uniunea Europeană /UE/. Aderarea la UE ar reduce în mod brusc cotele islandeze la pescuit şi tocmai de aceea apelurile Bruxellesului nu au deocamdată ecou la Reykjavik, notează în final cotidianul rus. (relatare rompres sau agerpres, cum vreti)

Niciun comentariu: