miercuri, 24 septembrie 2008

Culisele procesului de la Haga. Decizia va fi favorabila Romaniei. Si Ucrainei


Culisele procesului de la Haga. Decizia va fi favorabila Romaniei. Si Ucrainei
♦ Agentul Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, Bogdan Aurescu, a dezvaluit cateva intamplari din culisele procesului dintre Bucuresti si Kiev. Astfel, agentul ucrainean Vladimir Vasilenko a spus un neadevar cand s-a prezentat in fata judecatorilor ca fiind seful echipei care a conceput Tratatul dintre Romania si Ucraina din 1997. De fapt, echipa Ucrainei a fost condusa la vremea respectiva de Anton Buteiko. Aurescu a spus ca la Haga va fi o decizie favorabila Romåniei, dar si Ucrainei.

♦ Echipa Romaniei in procesul de la Haga a monitorizat intens presa ucraineana si a descoperit declaratii pesimiste ale oficialilor ucraineni referitoare la Insula Serpilor. Ministrul ucrainean al transporturilor a spus ca Insula Serpilor ca loc turistic este de neconceput pentru ca turistii nu au nimic de vazut sau de facut pe Insula Serpilor. Oficialii ucraineni sunt de parere ca presa lor este incompetenta, neprofesionista, nu citeaza sursele informatiei si in general nu te poti baza pe ceea ce scrie presa de la Kiev.

♦ Judecatorii au apreciat comparatia cu “castravetele” din schita lui Caragiale, interpretata ca pe o gluma interculturala, care reda relatia dintre profesor si elevul care este examinat. Impresia data de avocatii Kievului a fost ca Ucraina se prezinta in fata Curtii ca un student in fata unui profesor, student care nu stie lectia, nu are decat o singura lectie invatata, si pe aceea prost. “Am aratat ca acest «castravete» ucrainean nu are dreptul la toata apa pe care o pretinde”, a spus Aurescu.

Rep: Se poate vorbi de o decizie politica in decizia judecatorilor de la Haga, tinand cont de presiunile exercitate de Rusia asupra Ucrainei in privinta Crimeei si de criza interna de la Kiev?
Bogdan Aurescu: Daca e sa punem pe masa sa analizam, asa cum au tentatia analistii sa o faca, intre situatia din Ucraina si diferendul de la Haga nu exista nici o legatura pentru ca in primul rand nu este vorba de acelasi tip de diferend, nu este un diferend teritorial, si in al doilea rand este o chestiune strict bilaterala, care exista de ani de zile in relatia dintre Romania si URSS si apoi dintre Romania si Ucraina si care acum se rezolva. Nu exista influenta politica din acest punct de vedere. Judecatorii de la Haga sunt niste oameni care nu pot fi influentati. Contactele dintre parti si judecatori sunt practic inexistente. Singurul moment in care am avut contact direct cu ei a fost receptia pe care a oferit-o presedinta Curtii, pe 18 septembrie, in care cele doua delegatii, impreuna cu judecatorii, s-au putut intalni si sa discute doua ore.

Rep: Ce ati discutat?
B.A.: A fost foarte clar din discutii ca pozitia lor este una extrem de impartiala si vor sa vada foarte atent care sunt argumentele unei parti, argumentele celeilalte parti si sa decida in functie de ceea ce este juridic corect. De exemplu, judecatorul Oxman, care a fost desemnat judecator ad-hoc de Ucraina, mi-a spus ca pledoariile i-au placut foarte mult, atat ale noastre, cat si ale Ucrainei. Toti au apreciat gluma cu „castravetele”.

Rep: Ucrainenii au spus ca a fost deplasata…
B.A.: Nu mi s-a parut deloc deplasata din reactiile judecatorilor cu care am vorbit chiar la receptie, toti au apreciat-o ca pe o gluma interculturala, care reda relatia dintre profesor si studentul care este examinat. Concluzia a fost ca Ucraina se prezinta in fata judecatorilor ca un student in fata unui profesor, student care nu stie lectia, nu are decat o singura lectie invatata si pe aceea prost. Asta a fost ceea ce am vrut sa arat, sugestiv. Orice incerca sa argumenteze Ucraina pe diverse aspecte ale metodei pe care incercau sa o prezinte ca pe o metoda de delimitare in fata Curtii, inevitabil, inexorabil, ajungeau la problema predominantei coastei lor, care este una falsa. Este, intr-adevar o coasta, geografic, lunga, dar nu este relevanta in totalitate. Si atunci am aratat ca acest „castravete” ucrainean nu are dreptul la toata apa pe care o pretinde. Nu poate sa aiba 90% apa.

Rep.: In schimb, ucrainenii v-au comparat cu trupa The Beatles, peiorativ, din punctul lor de vedere.
B.A.: Asta mi s-a parut destul de neinspirat, din punctul lor de vedere. Beatles-ii sunt foarte apreciati. Pentru noi a fost chiar onorant. Au incercat sa faca si ei o gluma si nu le-a iesit. Nimeni nu a ras la gluma lor. In schimb, am vazut reactii de amuzament si la „satele lui Potemkin”, si la „calcaiul lui Ahile”, si la acea fraza cand am vorbit despre „banca de pe insula”, cand am facut un joc de cuvinte, cand am spus ca nu sfatuiesc pe nimeni sa-si puna banii pe insula - adica, in engleza, inseamna a pune banii, dar si a paria.

Rep.: Mie mi-a placut fraza „Insula Serpilor este un loc in care oamenii mor, dar nu se nasc niciodata”.
B.A.: Si aceea a fost o chestie draguta. Au mai fost si citatele din presa lor, pe care ei au incercat sa le minimalizeze. Eu nu stiu ce presa au ei in Ucraina. Ei au spus ca presa lor este incompetenta, neprofesionista, nu citeaza sursele informatiei si in general ca nu te poti baza pe ceea ce scrie presa ucraineana. Asta in conditiile in care acele articole sunt surse importante de informatie pentru ca sunt descrieri factuale, nu sunt relatari ale unor impresii, sentimente. Sunt descrieri ale locului, pe care acei oameni le-au descris dupa ce le-au vazut ei insisi. Sau sunt acel gen de articole de presa pe care le-am folosit ca mijloace de proba, cu declaratii ale unor oficiali ucraineni, preluate de presa ucraineana, declaratii pe care acei oficiali nu le-au negat. De exemplu, ministrul ucrainean al transporturilor a spus ca Insula Serpilor ca loc turistic este de neconceput pentru ca turistii nu au nimic de vazut sau de facut pe Insula Serpilor. Este declaratia ministrului transporturilor, in functie. Nu am vazut o dezmintire a unor astfel de declaratii. Sau, la fel de interesant, nu au fost in stare si nu au scos un cuvant despre folosirea propriilor anexe, pe care noi am facut-o cu varf si indesat, preluand de acolo elemente din care reiese clar, deci din propriile documente pe care Ucraina le-a adus in fata Curtii, ca pe Insula Serpilor este o clima groaznica, nu exista apa, conditiile de acolo sunt foarte proaste, ca stancile nu pot fi folosite pentru a se construi ceva, ca acel ponton pe care l-au construit acolo de fapt nu poate sa reziste valurilor, faptul ca stanca se erodeaza. Toate aceste chestiuni pe care ei le-au ignorat, dar sunt elemente care nu vor fi uitate de judecatori. Lucrurile sunt clare si vizibile.

Rep.: Ucrainenii au incercat sa implice procesul de la Haga in scandalul lor politic intern, premierul Iulia Timosenko a fost acuzata ca a batut palma cu Romania pentru cedarea insulei.
B.A.: Am urmarit foarte atent, am avut o monitorizare foarte buna a presei ucrainene pe toata perioada procesului. Este ciudat ca nu au avut o acoperire foarte buna a ceea ce s-a intamplat la Haga, nu au avut o acoperire a argumentelor lor. De fapt, nu au avut ce sa acopere. Pregatirea de presa a aparut saptamana aceasta, dupa proces, si pe teme politice. De asemenea, in timpul procesului, pe tema aceasta de politica interna, de disputa interna, intre premier si presedintele ucrainean. Eu am spus foarte clar la postul national ucrainean de televiziune, care a fost la Haga, singurul lor post TV care a fost la Haga, in doua declaratii pe care le-am dat in prima saptamana de pledoarie a Ucrainei, cat si in ultima saptamana: – Insula Serpilor nu face obiectul acestui proces, din punct de vedere al apartenentei sale, indiferent ce spune unul sau altul in Ucraina. Nu acesta este obiectul procesului. Se discuta despre Insula Serpilor ca rol, ca influenta pe care o are sau, in opinia noastra, n-o are asupra liniei de delimitare. Dar dintr-o alta perspectiva decat cea pe care o anunta presa din Ucraina.

Rep.: La noi nu se poate specula politic procesul?
B.A.: Eu cred ca modul in care au reactionat oamenii politici, modul in care a reactionat presa din Romania, modul in care au reactionat analistii, modul in care au reactionat oamenii care au comentat pe forumuri – am intrat si am citit chiar la Haga foarte multe comentarii extrem de interesante scrise de cititori – arata foarte clar ca toata lumea a perceput acest proces ca pe un proiect de interes national, unde nu exista loc de speculatii politice. Am vazut aprecieri pertinente si favorabile din partea unor oameni politici din tot spectrul, indiferent de partid. Este foarte important acest lucru, si personal sunt multumit ca lucrurile stau asa, nu cred ca acest subiect poate fi sau trebuie sa fie speculat politic. Ar fi inoportun.

Rep.: Ce se intampla pana la verdict?
B.A.: Pana la verdict, partile trebuie sa astepte cu rabdare, ceea e foarte greu deja, pot sa va spun ca este foarte greu sa astepti, sa manifeste retinere fata de intrarea in eventuale polemici din presa, desi vad ca cei de la Kiev nu respecta aceasta cerinta. Deliberarea judecatorilor inseamna intalniri succesive in care analizeaza modul in care va fi trasata linia de delimitare, sunt reuniuni succesive, exista un grup de raportori format din doi judecatori care impreuna cu presedinta Curtii formeaza un grup de redactare al primului proiect de hotarare. Care apoi este discutat in aceste sedinte, in varianta in engleza, in varianta in franceza, fiecare paragraf, fiecare nuanta… Judecatorii, in final, cand ajung la o formula convenita, voteaza textul – nu se pot abtine –, nu exista posibilitatea ca un judecator sa nu voteze deloc. In cazul in care exista paritate de voturi, votul presedintelui este cel decisiv. Decizia se ia cu majoritate simpla. Cand acest exercitiu de redactare va fi finalizat, Curtea va anunta data la care va avea loc pronuntarea hotararii. Pronuntarea se va face intr-o sedinta publica, la care vor participa si presa, si chiar si publicul. Aceasta sedinta solemna va dura cam doua ore, in care presedintele citeste elementele cele mai importante din hotarare, dupa care citeste solutia, inmaneaza celor doi agenti cate un exemplar original din hotarare, si din acel moment, hotararea este aplicabila imediat, nu poate fi atacata, prin procedura de apel sau de recurs, nu exista ratiuni pentru interpretarea hotararii. In cazul in care ai o linie de delimitare, ca solutie, stabilita prin coordonate geografice nu exista nici un fel de ratiune pentru care sa ceri o interpretare a hotararii. Ma refer la ceea ce spunea agentul ucrainean ca exista o „traditie” a acordurilor de implementare. Nu este adevarat! In cazurile de delimitari maritime, unde exista coordonate geografice care definesc linia de delimitare, nu exista necesitatea unui astfel de acord de aplicare. Exista acorduri de aplicare in acele cazuri in care partile cer Curtii sa defineasca nu linia, ci regulile pe care partile sa le foloseasca in plan bilateral pentru a trasa o linie. Exista astfel de cazuri, dar nu este cazul nostru! In cazul nostru, atat Romania, cat si Ucraina au cerut Curtii sa traseze o linie prin coordonate. Ceea ce inseamna ca nu va fi nevoie de nici un acord de aplicare. Din secunda urmatoare momentului in care presedintele Curtii a pronuntat hotararea, aceasta este aplicabila.

Rep.: Ce are Ucraina voie sa faca pe Insula Serpilor? Presedintele Iuscenko il invitase pe presedintele Basescu pe insula…
B.A.: Presedintele Basescu a spus foarte clar ca aceasta ipoteza de vizita este exclusa. Nu este problema noastra ce vor mai face ei pe insula, in momentul de fata, orice ar face este complet irelevant pentru proces, asa cum tot ce au facut inainte de proces sau in timpul procesului este irelevant juridic. In momentul de fata nu se mai pot aduce nici probe noi, nici alte argumente, pur si simplu, totul a fost spus.

Rep.: Cat a „cantarit” Tratatul cu Ucraina din 1997 in acest proces?
B.A.: Daca nu exista Tratatul din 1997, nu exista nici clauza compromisorie din Acordul Conex din tratat, care prevedea posibilitatea recurgerii la Curte in cazul in care negocierile esueaza. Din acest punct de vedere al relevantei pentru competenta Curtii, Tratatul cu Ucraina a avut un rol extrem de important. In rest, in acordul conex exista un compromis juridic pe care l-am prezentat in fata Curtii si care spune ca, desi Romania recunoaste formal, in scris, ca Insula Serpilor apartine Ucrainei, Ucraina, in acelasi timp, prin acelasi acord, isi asuma nefolosirea Insulei Serpilor in proces decat ca stanca.

Rep.: Cum vom actiona dupa un verdict favorabil Romaniei?
B.A.: Dupa ce se pronunta Curtea, acest rezultat trebuie sa fie respectat de ambele parti, presedintii celor doua tari au declarat in mod repetat ca Romania si Ucraina vor respecta hotararea Curtii. Ceea ce se poate face mai departe este, desigur, inceperea procedurilor – care nu mai depind de Ministerul de Externe – de exploatare a resurselor care se gasesc in zona atribuita fiecarei parti (n. red., evaluate la 47 miliarde de dolari, care ar asigura independenta energetica a Romaniei pe urmatorii 18 ani). Nu trebuie facut nimic in mod special, pur si simplu fiecare isi vede de treaba.

Reprezentantul Ucrainei nu a spus adevarul in fata judecatorilor
Rep: Agentul Ucrainei, Vladimir Vasilenko, a spus ca misiunea Romaniei a fost imposibila si ca nu i-am facut fata. Ce-i transmiteti omologului dvs.? Ati discutat cu el la Haga?
B.A.: Nu-i transmit absolut nimic. A fost destul de greu sa discutam. Nu e in cutuma procedurilor de la Curte sa negociezi. Am avut o relatie civilizata. Ceea ce nu a exclus un raspuns foarte prompt si la obiect la afirmatiile lui din timpul pledoariei de deschidere si de inchidere, in care a spus lucruri care nu sunt exacte sau corecte. De exemplu, ca element de culoare, a spus in primul discurs in fata Curtii ca nu exista compromisul juridic din 1997, si el stie lucrul acesta, pentru ca el a fost seful echipei ucrainene la negocieri. In 1997. Ori eu stiam foarte bine ca seful echipei de negocieri din 1997 a fost Anton Buteiko, pe vremea aceea prim-adjunct al ministrului de externe, apoi a fost ambasador in SUA si in Romania al Ucrainei (n. red., Buteiko a facut un gest inedit in 2003, demisionand din functia de ambasador al Ucrainei la Bucuresti, fiind apoi consilier al presedintelui Iuscenko). Buteiko negocia cu omologul sau din Romania, secretarul de stat Dumitru Ciausu. Am precizat acest lucru in discursul meu, nu poti sa te prezinti in fata Curtii Internationale de Justitie si sa spui lucruri neadevarate. A avut o explicatie destul de lunga si complicata la ceea ce am spus eu. A „cheltuit” un paragraf intreg spunand ca el a fost parte in echipa de negocieri si ca in vremea aceea coordona echipa juridica la Kiev, echipa tehnica etc. Afirmatiile lui sunt afirmatii de uz intern, dar ele nu sunt acoperite de realitatea de la Haga. Pledoariile ucrainene din turul doi au fost destul de putin substantiale, nu au adus nimic nou, reactia Ucrainei a fost destul de anemica. Am avut senzatia ca se incearca umplerea timpului, de altfel nu si-au folosit cele doua zile, pe 18 si 19, in totalitate, pledoariile Ucrainei s-au oprit cam dupa o ora si jumatate in a doua zi (n. red., din cele trei avute la dispozitie). Au fost multe discursuri teoretice, unul de peste 80 de minute, in primul tur, in care s-a prezentat metoda pe care Curtea o foloseste in delimitare, fara sa mentioneze cazul nostru. Era un curs teoretic pe care nu stiu cat de inspirat este sa-l tii in fata unor judecatori, pentru ca ei sunt cei care au creat aceasta metoda. Profesorilor nu le place sa li se tina lectii. Ucraina a avut avocati buni, dar au fost nevoiti sa lucreze cu materialul clientului si, atunci cand materialul nu e bun, atunci evident ca iese un discurs care nu spune nimic.

Rep.: Cum s-au comportat avocatii straini din echipa Romaniei?
B.A.: Avocatii nostri sunt foarte buni, cei mai buni pe care ii putea avea Romania, cei mai buni avocati pledanti in fata Curtii din acest moment. Profesorul Law este un expert extraordinar. Alain Pellet si James Crawford sunt in toate cazurile de la Curte.

Rep.: Interesant este ca sunt adversari in procesul Rusia-Georgia. S-a vazut acest lucru?
B.A.: Nu, absolut deloc, sunt foarte buni prieteni, nu discuta cazurile in care pledeaza unul impotriva altuia si am remarcat o corectitudine extraordinara in relatia dintre ei. De partea cealalta, avocatii partii ucrainene nu sunt solicitati in toate cazurile de la Curte, ceea ce este graitor…

Trei saptamåni, romånii au mers cu fruntea sus
Rep.: Cum ar trebui sa perceapa omul obisnuit acest proces?
B.A.: Mi-ar placea sa cred ca omul obisnuit percepe acest proces asa cum este: un proiect de interes national, care a reusit sa coaguleze in sprijinul lui foarte multe opinii, foarte multe forte care pe alte subiecte au pareri diferite si iata, care a fost un proiect de constructie – nu am observat voci sau opinii care sa mearga impotriva acestuia. Oamenii au inteles ca este un proiect de interes national in care trebuie sa fie uniti. Percep acest proces ca pe un instrument de recastigare a unei demnitati. Am observat aceasta reactie si m-am bucurat foarte mult. Un coleg de al meu, ambasador, m-a sunat sa-mi spuna ca lumea merge cu fruntea mai sus. Si mi s-a parut foarte emotionant, daca am reusit sa producem o astfel de reactie, chiar si pentru trei saptamani in Romania, unde lumea este in mod traditional cumva sceptica, exista un anumit sentiment de nedreptate istorica care ni se va intampla in mod inexorabil, chiar daca avem dreptate, in mod absolut.

Rep.: Ca tot e la moda: vi s-a propus sa candidati din partea unui partid politic?
B.A. Doamne-fereste! Singura politica pe care vreau s-o fac, pe care am facut-o si pe care vreau s-o fac in continuare, este politica externa!

Rep.: Va doresc sa ajungeti ministru!
B.A.: (Rade). Sa nu scrieti asta!

Emil Neacsu

Niciun comentariu: