sâmbătă, 2 iunie 2007

Goodbye Jaruzelsky, goodbye Walesa, goodbye Karol Woytila...


Încă din 1985 se simţea că va fi ceva, se va schimba ceva. Venirea lui Gorbaciov la putere a fost privită cu speranţă în lagărul comunist şi cu precauţie în Occident (deşi unii spun acum că tot cu speranţă se privea. Mă rog, mie îmi rămân valabile în mine vorbele unui oficial occidental - în loc de o URSS ne vom trezi cu 10 URSS mai mici). În România, pentru cei care îşi mai aduc aminte, venirea lui Gorbaciov la Bucureşti, în aprilie (sau mai?) 1987 a fost un eveniment epocal, l-am vazut atunci pe Gorbaciov trecând pe strada mea, după o vizită la uzinele 23 august. L-am văzut atunci pe Ceauşescu clătinându-se la propiu, după un discurs al lui Gorbaciov în care a trasat liniile directoare... Sau cum se zicea atunci. În 1988 am fost în armată şi nu am amintiri prea plăcute. Am văzut atunci Bucureştiul dintr-o perspectivă diferită. În 1988 nu erau telefoane mobile, nu exita internet (pe plaiurile mioritice) nu erau camere video şi aparate foto digitale, nu erau televizoare cu ecran plat, nu erau aparate de aer condiţionat, nu erau dolari, euro, nu erau , nu erau, nu erau (vă las pe dvs să completaţi). Maşina populară în România era Dacia, iar maşină străină însemna Skoda, Trabant, Moskvici. Mai erau hoardele de Polski Fiat de diverse mărimi care apăreau de prin iunie până în august în Bucureşti, pline cu turişti polonezi veniţi la Marea Neagră cu produse de-ale lor (şampoane, parfumuri, stilouri chinezeşti) şi pentru a se aproviziona cu vodcă, în principal. Vodcă poloneză Viborowa. Că tot vorbim de polonezi, aici vroiam să ajung - ce şoc trebuie să fi avut omul din ştirea de mai jos, intrat în comă în Polonia anului de graţie 1988 şi trezit în iunie 2007. Mai ceva ca în Goodbye Lenin...

A 65-year-old railwayman who fell into a coma following an accident in communist Poland regained consciousness 19 years later to find democracy and a market economy, Polish media reported on Saturday.
Wheelchair-bound Jan Grzebski, whom doctors had given only two or three years to live following his 1988 accident, credited his caring wife Gertruda with his revival. "It was Gertruda that saved me, and I'll never forget it," Grzebski told news channel TVN24. "For 19 years Mrs Grzebska did the job of an experienced intensive care team, changing her comatose husband's position every hour to prevent bed-sore infections," Super Express reported Dr Boguslaw Poniatowski as saying. "When I went into a coma there was only tea and vinegar in the shops, meat was rationed and huge petrol queues were everywhere," Grzebski told TVN24, describing his recollections of the communist system's economic collapse. "Now I see people on the streets with cell phones and there are so many goods in the shops it makes my head spin." Grzebski awoke to find his four children had all married and produced 11 grandchildren during his years in hospital. He said he vaguely recalled the family gatherings he was taken to while in a coma and his wife and children trying to communicate with him.


Cum ar fi însă să te culci în iunie 2007 şi să te trezeşti în iunie 1988? Cum ar fi domnule TB? Chiar şi la Anvers, fără presa din România, cu păsăricile din port... Hă hă hă!!! O fi fost rău?

Niciun comentariu: